Potrivit AFP, datoria publică a celui mai mare oraş din statul american Michigan – și al patrulea cel mai mare al SUA la mijlocul secolului trecut – a fost estimată între 15 miliarde şi 17 miliarde de dolari, un rezultat al multor decenii de management public defectuos.
În luna martie, Detroit avea o datorie estimată la 19 miliarde de dolari, Michigan numind la vremea respectivă un manager de urgență ce avea rolul de a renegocia contractele și de lichida unele dintre cele mai valoroase bunuri aflate în proprietatea orașului, după cum notează Washington Post. Rezultatul a fost de neimaginat, printre altele angajații find forțați să-și taie beneficiile financiare după pensionare. Oponența cetățenilor și a investitorilor în bonduri a forțat autoritățile să ceară falimentul orașului.
Câțiva oficiali și avocați din Michigan și Washington au contestat decizia, însă mesajul lor a fost prea puțin auzit și luat în calcul spre comparație cu situația similară din anii ’70 când președintele Gerald R. Ford a apelat la împrumuturi federale pentru a scăpa New York de la faliment.
Deteriorarea economică a Detroit, care a început după 1967, este una dintre cele mai violente din istoria Americii și s-a accelerat în ultimii ani. În anii 50, Detroit era cunoscut la nivel mondial drept leagănul industriei auto și avea unul dintre cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor pe vremea când producătorii de mașini făceau numeroase angajări. Acum are cea mai ridicată rată a violenței. Mai mult de 80.000 de clădiri au fost abandonate sau serios avariate, iar 40% dintre instalațiile de iluminat ale orașului nu funcționează. Rata șomajului a ajuns la 18%, mai mult decât dublu decât media națională.
Orașul și-a pierdut mai mult decât un sfert de milion de rezidenți din 2000 până în 2012, iar ajutorul de stat și veniturile din taxe au scăzut pe măsură ce industria auto a fost lovită de criză. Astfel, finanțele orașului au avut de suferit.
