Fondul, alimentat cu banii din petrol și gaze ai celui de-al treilea producător mondial de țiței și care este evaluat în prezent la aproximativ 400 de miliarde de euro, mizează, în continuare, pe acțiuni ale companiilor. Cu toate acestea, strategia Ministerului de Finanțe al Regatului Norvegiei, instituție care gestionează acest fond, Banca Națională fiind responsabilă cu managementul operațional, este de a crește în acest an investițiile în proprietățile imobiliare.
„De asemenea, suntem interesați de a investi în infrastructură. Pentru a reduce riscul, banii sunt plasați în întreaga lume“, ne spune Øystein Sjølie, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a Norvegiei.
Ar putea fi România atractivă din acest punct de vedere? „Nu comentăm viitoarele investiții, pentru că ne-ar putea dăuna. Până la sfârșitul anului trecut, fondul nu a investit în acțiuni sau în proprietăți din România, deoarece această țară nu este pe lista FTSE a statelor dezvoltate sau a piețelor emergente“, explică Sjølie. Acesta spune însă că managementul fondului intenționează să schimbe modul în care au fost făcute până acum investițiile în funcție de FTSE și să țină mai mult cont de PIB-ul țărilor unde ar urma să fie plasați banii. Fondul nu poate investi în companii implicate în producerea de arme nucleare, bombe cu fragmentare, mine sau arme biochimice, nici nu poate contribui la încălcarea gravă a drepturilor omului sau deteriorarea gravă a mediului.
De ce nu-și vinde Norvegia compania petrolieră?
Anul trecut, fondul a piedut circa un miliard de euro din acțiunile companiei BP, în urma accidentului din Golful Mexic. Iar în 2007 s-au pierdut foarte mulți bani pe fondul crizei. Însă atât 2009, cât și 2010 au fost ani buni pentru fond. „În timpul recesiunii, prețul petrolului a crescut și am avut mai mulți bani de investit. Am cumpărat acțiuni în valoare de 150 de miliarde de euro. Lecția pe care am învățat-o în timp de criză este să investești pe termen lung și să aștepți vremuri mai bune“, susține purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a Norvegiei.
Va crește suma plasată pe piața asiatică, unde se înregistreză o creștere economică spectaculoasă și se vor diminua investițiile în Europa, continent ce nu a ieșit din recesiune? „În acest moment, sunt dezbateri aprinse pe această temă. Este posibil să crească plasamentele de pe piața asiatică“, consideră Sjølie.
Acesta ne-a explicat și de ce nu a vândut statul norvegian pachetul majoritar de acțiuni de la cea mai mare companie petrolieră din zona nordică – Statoil, în comparație cu România, care a privatizat compania Petrom: „Guvernul de la Oslo dorește să păstreze controlul asupra resurselor naturale ale țării. 60% din acțiunile Statoil sunt deținute de stat, compania fiind listată la bursa de la New York și Oslo. Petrolul este o importantă sursă de bani. De exemplu, companiile petroliere care activează pe piața norvegiană plătesc impozit 78% din profit, față de 28% cât plătesc celelalte societăți comerciale“.
Interviu
Singsaas: Creștem investițiile în imobiliare și le scădem pe cele în acțiuni
Capital: Unde au fost investiți anul trecut banii din Fondul Guvernamental de Pensii al Norvegiei?
Hilde Singsaas: Fondul este investit în proporție de 60% în acțiuni ale companiilor, 35%-40% în obligațiuni și aproximativ 5% în proprietăți imobiliare, mai precis în sedii de birouri și spații comerciale. Mai mult de jumătate din capital este plasat în Europa, iar restul este investit în Statele Unite, Asia și Orientul Mijlociu. Conform raportului Băncii Naționale, cei mai mulți bani au fost alocați pentru acțiunile companiei Royal Dutch Shell din Marea Britanie, respectiv 2,85 de miliarde de euro. În ceea ce privește obligațiunile, bondurile emise de Statele Unite au reprezentat cea mai mare investiție, în valoare de circa 22 de miliarde de euro.
Capital: Care a fost cea mai profitabilă investiție în 2010? Dar cea mai neinspirată decizie?
Hilde Singsaas: Din datele furnizate de raportul Băncii Naționale a Norvegiei, cea mai performantă investiție a fost în acțiunile companiei Nestle, unde au fost plasate 2,84 miliarde de euro. De asemenea, randamente bune au avut și acțiunile Apple și Royal Dutch Shell. Cea mai slabă performanță a avut-o investiția în acțiunile băncilor spaniole Santander și Banco Bilbao Vizcaya Argentaria.
Capital: Câți bani a pierdut fondul din cauza crizei?
Hilde Singsaas: În 2008, fondul a pierdut o pătrime din valoarea sa, respectiv 84,33 de miliarde de euro. Pierderea a fost recuperată în ultimii ani.
Capital: Ce randament a avut fondul anul trecut și unde vor fi investiți banii anul viitor?
Hilde Singsaas: Investițiile au adus rezultate bune în 2010. Pentru viitor se va reduce gradual suma alocată achiziționării de acțiuni, pentru a crește cu 5% investițiile în proprietățile imobiliare. În ceea ce privește plasamentele pentru anul viitor, următorul raport al Băncii Naționale va fi făcut public pe data de 6 octombrie.
Fostă ziaristă, Hilde Singsaas este în prezent secretar de stat în Ministerul Finanțelor, instituție ce gestionează Fondul Guvernamental de Pensii al Norvegiei