Fondul a fost înfiinţat în 1998 de către Norvegia pentru a creşte valoarea banilor obţinuţi din exploatările petroliere ale statului. Fondul este gestionat de Banca Centrală a Norvegiei în numele Ministerului de Finanţe. Misiunea sa este să administreze şi să sporească activele fondului pentru generaţiile viitoare de norvegieni.
Valoarea de piaţă a Gouvernment Pension Fund Global (GPFG), denumirea fondului suveran, este acum de 2,5 ori mai mare decât PIB-ul Norvegiei, faţă de estimarea iniţială care prezicea că va fi de 1,3 ori mai mare decât PIB-ul în jurul anului 2020.
Plasamentele GPFG sunt răspândite în 77 de ţări şi în peste 8.900 de companii. Investitorul a devenit activ în România în 2006, însă în ultimii doi ani şi-a crescut prezenţa exponenţial. Spre exemplu, fondul a cumpărat în 2015 titluri de valoare emise de statul român de 22 mil. dolari. Până acum, GPFG a alocat 60,8 mil. dolari plasamentelor în titluri de valoare emise de statul român. În plus, fondul are deţineri şi în principalele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. Suma totală investită de norvegieni în acţiunile a zece companii româneşti se ridică la 96,3 mil. dolari. Companiile la care statul norvegian este acţionar sunt Banca Transilvania, BRD-Group Societe Generale, MED Life, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz.
Citiţi şi Marile puteri ale lumii sporesc averea cetăţenilor lor în România
Unul dintre motivele pentru care norvegienii au decis să înfiinţeze acest fond de investiţii este bazat pe resursele petroliere limitate ale statului. Guvernul Norvegian estimează că, dacă păstrează ritmul actual de exploatare a resurselor sale petroliere, procesul va mai dura 60 de ani. Norvegia este unul dintre liderii explorării de petrol şi gaze offshore.
Banii fondului sunt investiţi în trei clase de active: 65,1% în acţiuni, 32,4% în active cu venituri fixe şi 2,5% în imobiliare. GPFG are plasamente în 1,3% din companiile listate la bursă în întreaga lume şi 2,3% din societăţile listate în Europa.
Recent, GPFG a obţinut autorizaţia de a-şi majora deţinerile de acţiuni până la 70% din portofoliul său pentru a obţine randamente mai mari, în condiţiile în care anul trecut Norvegia a retras, pentru prima dată, lichidităţi din fondul suveran. În al doilea trimestru al acestui an, Guvernul de la Oslo a retras 16 miliarde de coroane din fondul suveran de investiţii pentru a acoperi o serie de cheltuieli publice, mai puţin decât cele 23 de miliarde de coroane retrase în primul trimestru.
Şi Guvernul României încearcă să pună în funcţiune un fond similar. Fostul ministru al economiei a anunţatcă Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) va fi activ de la 1 ianuarie 2018 şi va avea 27 de companii profitabile în portofoliu.
Cine conduce fondul norvegian
De aproape un deceniu, Yngve Slyngstad (54 de ani) este directorul executiv al Norges Bank Investment Management, divizia de administrare a activelor Băncii Centrale Norvegiene. Instituţia pe care o conduce administrează şi fondul suveran Gouvernment Pension Fund Global.
Yngve Slyngstad a ocupat anul trecut locul 35 pe lista celor mai puternici oameni din industria financiară a lumii. Averea sa a fost estimată la 3 milioane de dolari de revista americană Forbes, care în 2014 l-a inclus chiar şi în topul celor mai puternici oameni din lume, pe poziţia 72, listă care l-a avut pe primul loc pe Vladimir Putin.
Decizia sa de a investi într-o companie sau alta transmite mesaje extrem de importante mediului de afaceri global. Recent, un raport elaborat de organizaţii non-guvernamentale a cerut fondului suveran să fie mai energic în promovarea agendei sale etice şi în influenţarea miilor de companii în care investeşte.
Spre exemplu, Slyngstad a anunţat în această primăvară că firmele la care fondul pe care îl conduce deţine acţiuni sunt responsabile pentru emisia a 90 până la 100 de milioane de tone de dioxid de carbon sau de două ori mai mult decât emite Norvegia într-un an. Wal-Mart, Boeing sau Lockheed Martin, printre altele, sunt excluse din portofoliul fondului pentru violarea „principiilor umanitare“, dar GPFG continuă să deţină acţiuni la bănci ruseşti sau companii petroliere, precum Gazprom, în ciuda sancţiunilor impuse de ţările vestice.
Populaţia Norvegiei a votat de două ori împotriva aderării la UE în cadrul unor referendumuri organizate în 1972 şi 1994.
