Fondul a fost înfiinţat în 1997 de către Norvegia pentru a creşte valoarea banilor obţinuţi din exploatările petroliere ale statului. Fondul este gestionat de Banca Centrală a Norvegiei în numele Ministerului de Finanţe. Misiunea sa este să administreze şi să sporească activele fondului pentru generaţiile viitoare de norvegieni.
Plasamentele GPFG sunt răspândite în 77 de ţări şi în peste 8.900 de companii. Investitorul a devenit activ în România în 2006, însă în ultimii doi ani şi-a crescut prezenţa exponenţial. Spre exemplu, fondul a cumpărat în 2015 titluri de valoare emise de statul român de 22 mil. dolari. Până acum, GPFG a alocat 60,8 mil. dolari plasamentelor în titluri de valoare emise de statul român. În plus, fondul are deţineri şi în principalele companii listate la Bursa de Valori Bucureşti. Suma totală investită de norvegieni în acţiunile a zece companii româneşti se ridică la 96,3 mil. dolari. Companiile la care statul norvegian este acţionar sunt Banca Transilvania, BRD-Group Societe Generale, MED Life, OMV Petrom, Electrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transelectrica şi Transgaz.
Unul dintre motivele pentru care norvegienii au decis să înfiinţeze acest fond de investiţii este bazat pe resursele petroliere limitate ale statului. Guvernul Norvegian estimează că, dacă păstrează ritmul actual de exploatare a resurselor sale petroliere, procesul va mai dura 60 de ani. Norvegia este unul dintre liderii explorării de petrol şi gaze offshore.
Banii fondului sunt investiţi în trei clase de active: 60% în acţiuni, 35% în active cu venituri fixe şi 5% în imobiliare. GPFG are plasamente în 1,3% din companiile listate la bursă în întreaga lume şi 2,3% din societăţile listate în Europa.
Valoarea activelor fondului se ridică la 922 mld. dolari, ceea ce îl face cel mai mare fond suveran din lume.
Populaţia Norvegiei a votat de două ori împotriva aderării la UE în cadrul unor referendumuri organizate în 1972 şi 1994.
