Cel mai mare pericol de pe Planetă! În contextul COP29, Forumul Economic Mondial a lansat un raport intitulat, „7 fapte despre criza globală a apei, pe care liderii COP29 ar trebui să le cunoască”.
Cel mai mare pericol de pe Planetă! Datele prezentate în acest raport sunt menite să tragă un nou semnal de alarmă asupra crizei globale a apei.
Cel mai mare pericol de pe Planetă
„Criza globală a apei se intensifică și elimină ciclul apei, cu implicații uriașe pentru economii, societăți și planetă”, arată studiul realizat de FEM. „Putem vedea acest lucru odată cu secetele și inundațiile din ce în ce mai frecvente, tot mai devastatoare, care sunt manifestări locale ale unui ciclu hidrologic destabilizat”, arată documentul, citat de Climatecrisis.
Un sfert din producția mondială de cereale va fi în pericol
Lumea se confruntă în prezent cu o criză a apei determinată de cererea excesivă, gestionarea defectuoasă și impactul crizei triple a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării. 40% din populația lumii trăiește în zone afectate de stresul apei. Mai mult de jumătate din culturile lumii sunt în zone în care cantitatea de apă a scăzut, iar în unele zone afectate de secetă severă există indicii că apa va fi din ce în ce mai rară.
Un prim efect al acestui lucru este că un sfert din producția mondială de cereale va fi în pericol.
Țările cu venituri mici sunt cele mai afectate
Rezultatul scăderii apei disponibile activităților umane din cauza schimbărilor climatice este acela că țările cu venituri mari ar putea înregistra o scădere de 8% a PIB-ului până în 2050. Pentru țările cu venituri mai mici, această scădere va fi între 10% și 15%.
Infrastructura necesară pentru a opri deteriorarea sistemelor care asigură apa necesară oamenilor va avea un cost de 1 trilion de dolari pe an.
În final, raportul arată că dezastrele provocate de apă sunt mai frecvente și mai costisitoare.
Gestionarea apei, la fel de importantă ca gestionarea energiei
De asemenea, se pune problema limitării obiceiurilor de consum exagerat, având în vedere că până acum s-a neglijat disponibilitatea resurselor. Din acest motiv, gestionarea apei va fi la fel de importantă ca managementul energiei pentru multe țări europene.
În Europa, aproape 40% din resursele de apă disponibile sunt folosite pentru producția agricolă. Ponderea consumului de apă în gospodării este de aproape 20%. Cel mai mare consum de apă pe cap de locuitor din Europa este în Grecia, cu 160 de metri cubi. Grecii sunt urmați de italieni cu 155 de metri cubi, irlandezi cu 130 de metri cubi, bulgari cu 120 de metri cubi, croați cu 110 metri cubi și spanioli cu 105 metri cubi.
Malta este țara care trebuie să fie cea mai cumpătată, cu 30 de metri cubi pe cap de locuitor. Turcii consumă jumătate față de greci, cu 82 de metri cubi pe cap de locuitor. Media UE este aproape de 80 de metri cubi.
Cel mai mare consum de apă din industrie este în Țările de Jos, cu 193 de metri cubi raportat la persoană. Însă luând în calcul că la nivel individual, consumul este de 78 de metri cubi, este clar că industria folosește multă apă.
În nordul Europei, consumul de apă este de 22% în orașe, 8% în agricultură, 6% în industrie, iar restul este folosit în producția de energie. Pe de altă parte, în sudul Europei, utilizarea apei este de 12% în orașe, 80% în agricultură, 8% în industrie.