Astăzi, 4 noiembrie, fostul președinte Traian Băsescu împlinește 73 de ani, un moment care invită la reflecție asupra carierei sale politice și a vieții personale. De-a lungul anilor, Băsescu a avut parte de realizări remarcabile, dar și de controverse și regrete.
În această retrospectivă, vom explora bucuriile și regretele fostului lider, încercând să surprindem esența unui om care a influențat profund soarta României în ultimele decenii.
Traian Băsescu, un parcurs profesional remarcabil
Traian Băsescu s-a născut în Basarabi, județul Constanța, într-o familie modestă. Între anii 1966 și 1971, a urmat cursurile Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân”, obținând diploma în 1976.
După absolvire, a devenit bursier la Academia Navală Norvegiană, unde a finalizat un program avansat de management în 1995, terminându-l ca șef de promoție.
În perioada 1981-1987, Băsescu a ocupat funcția de comandant de navă în flota comercială a Republicii Socialiste România, iar între 1984 și 1987 a fost la conducerea petrolierului Biruința. Începând cu 1987, a activat în reprezentanța Navrom din Anvers, unde și-a continuat cariera.
Activitatea politică a fostului președinte
După Revoluția din 1989, Traian Băsescu a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă, în cabinetul Dăscălescu. În guvernul Petre Roman, a deținut funcția de subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor, ceea ce a marcat începutul carierei sale politice.
A fost ales deputat de Vaslui în 1992, reprezentând FSN și având un rol activ în Comisia de Industrie și Servicii a Camerei Deputaților. În 1996, a fost coordonator al campaniei electorale pentru Petre Roman, candidatul Partidului Democrat.
Băsescu a fost numit din nou ministru al Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea și a continuat în această funcție și în guvernele Radu Vasile și Mugur Isărescu. În 2000, a câștigat alegerile pentru Primăria Municipiului București, un post pe care l-a ocupat până în 2004.
Ascensiunea la președinție
Traian Băsescu a devenit președinte al României în 2004, învingându-l pe Adrian Năstase în al doilea tur electoral. A reușit să își mențină poziția și în alegerile din 2009, câștigând un nou mandat de cinci ani în fața lui Mircea Geoană.
În timpul mandatului său, a luat decizii controversate, inclusiv numirea Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului General și ulterior la Direcția Națională Anticorupție. Aceste decizii au fost criticate de mulți, iar în 2018, Băsescu a recunoscut că regretă aceste alegeri.
Regrete și lecții învățate
Fostul președinte și-a exprimat regretele referitor la deciziile luate în timpul mandatului său.
„Binomul va mai rezista cât timp va mai fi acest tandem Kovesi-Lazăr, dar, pe urmă, sunt convins că președinții vor învăța din aceasta experiență, când se va mai pune problema numirilor: două instituții bugetare care hotărăsc să stăpânească clasa politică. Va trebui să avem în vedere, de acum, un sistem de control al puterilor”.
A recunoscut că a greșit când a numit-o pe Kovesi la DNA, spunând:
„Aici eu am greșit, legea spune două mandate de câte trei ani, am făcut-o pe Kovesi procuror general de două ori, și m-am bătut pentru ea să fie la șefia DNA. Am greșit, nu am luat în considerare faptul că puterea îți ia mințile, e la fel de periculoasă ca și corupția, când vrei să-ți exerciți puterea zi și noapte.
Eu am avut sentimentul de putere, știu ce înseamnă și știu că trebuie să-ți stăpânești tentația de a avea putere. Puterea nu trebuie exercitată discreționar, ci cu fermitate și respectând legea”, declarase Traian Băsescu, după plecarea de la Palatul Cotroceni.
El a menționat că sentimentul de putere trebuie stăpânit și exercitat cu responsabilitate, având în vedere impactul pe care îl poate avea asupra deciziilor politice.
Băsescu a adăugat: „Am greșit, nu am luat în considerare faptul că puterea îți ia mințile, e la fel de periculoasă ca și corupția.”
O amintire personală și o relație complexă
Băsescu a povestit și despre socrul său, evidențiind suspiciunea acestuia la începutul relației lor.
„Era suspicios. Veneam tocmai din Constanţa aici în dulcea Bucovină să-i iau fata lui cea mare. N-a acceptat greu, dar a fost iscoditor. Cred că m-ai degrabă l-a convins soţia mea că-s bun pentru ea, decât l-am convins eu pe socrul meu.
Suspiciunea venea probabil şi din formaţia de jandarm. Acum înţeleg mai bine. Taţii îşi dau mai greu fiicele, sunt suspicioşi la orice băiat care se apropie de copii. Ca socru a fost excelent. Un om cu un bun simţ extraordinar, care numai ne-a ajutat când am avut nevoie” a spus fostul președinte.
El a subliniat, de asemenea, calitățile socrului său, recunoscând că a fost un om de bun simț care l-a sprijinit în momentele dificile. Această amintire arată latura umană a lui Băsescu și relația sa cu familia.
Controverse istorice și afirmații politice
Într-un interviu din 2011, Traian Băsescu a discutat despre abdicarea Regelui Mihai, pe care a caracterizat-o drept „un act de trădare”. El a afirmat că această decizie nu a fost patriotică, ci a subliniat că regele a fost „slugă la ruși”.
„Mulţi spun că abdicarea a fost un mare act patriotic. Nu! A fost un act de trădare a intereselor naţionale din partea Regelui Mihai. Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria.
Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost slugă la ruşi?”, a afirmat atunci Băsescu.
Declarațiile sale au generat reacții diverse, dar au scos în evidență punctele de vedere puternice și uneori controversate ale fostului președinte. Această viziune asupra istoriei reflectă convingerile sale profunde și angajamentul față de valorile naționale.
În concluzie, la 73 de ani, Traian Băsescu rămâne o figură emblematică în politica românească, cu un parcurs marcat de realizări și regrete.
