Numită „Coridorul Suwalki” această bucată de pământ leagă, pe cale terestră, enclava rusească Kaliningrad de Belarus.

Experții occidentali avertizează că zona ar putea fi una dintre primele ținte ale președintelui rus, dacă ar alege vreodată să escaladeze războiul din Ucraina, într-o confruntare directă cu NATO, relatează Politico.

Urmează statele baltice

Fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a fost printre primii care au avertizat asupra locului precis în care ar putea izbucni un conflict militar între Rusia și NATO, referindu-se la ”Coridorul Suwalki”.

El a făcut-o în 2015, în timpul unei întâlniri cu ministrul german al Apărării de la acea vreme, Ursula von der Leyen, în dorința de a trage un semnal de alarmă cu privire la breșele din apărarea occidentală.

”Îngrijorarea noastră este că, într-un conflict cu Occidentul, Rusia ar putea pătrunde pe acest coridor simultan, dinspre est și vest, despărțind țările baltice de aliații lor din sud. Este o vulnerabilitate uriașă, deoarece o invazie ar separa Lituania, Letonia și Estonia de restul NATO”, avertiza Ilves în urmă cu 7 ani, după anexarea Crimeei.

Riscul unei confruntări imediate cu arme nucleare Moscova-NATO

O astfel de mișcare ar duce, de asemenea, la o confruntare imediată cu arme nucleare, între Moscova și membrii NATO, aruncând omenirea în pragul unui război mondial.

În condițiile în care Putin încearcă acum să creeze o punte terestră între Rusia și peninsula Crimeea, capturarea ”Coridorului Suwałki”, care poartă numele unui oraș aflat pe partea poloneză a graniței, ar putea lega trupele ruse din Kaliningrad, un avanpost-cheie al Rusiei, de militarii staționați în Belarus, protectoratul său de facto.

În Kaliningrad, Rusia și-a construit o prezență militară excepțională, aici aflându-se armele sale nucleare, flota de la Marea Baltică și zeci de mii de soldați.

Comentariile care au alimentat temerile balticilor

Politico subliniază că, deși nu există niciun motiv care să sugereze că un atac ar fi iminent, președintele Putin pare să fie încântat că Occidentul încearcă să ghicească care va fi următoarea mișcare a sa. La începutul acestei luni, el a lăudat cuceririle țarului Petru cel Mare, declarând că „o țară este fie suverană, fie o colonie”, comentarii care au alimentat și mai mult temerile statelor baltice.

Iar fostul premier rus Mihail Kasianov a pus gaz pe foc, anticipând că „țările baltice vor fi următoarele”, dacă Ucraina va cădea.

Din Belarus, țară asupra căreia Putin și-a afirmat recent mai multă influență, armata rusă a folosit recent baze aeriene și alte infrastructuri militare pentru a lansa atacuri asupra Ucrainei.

Disputele asupra ”Coridorului Suwałki” și precedentul Donbas

Experții se îndoiesc că Rusia, care întâmpină mari probleme în Ucraina, ar putea mobiliza capacitățile de care are nevoie pentru a ataca țările baltice. De aceea, este esențial ca NATO să folosească orice oportunitate pentru a se pregăti de ce e mai rău, inclusiv prin consolidarea apărării aeriene a țărilor baltice și prin asigurarea unei mai bune integrări între forțele locale și restul alianței.

Un alt factor-cheie în apărarea regiunii este Polonia, care are cea mai mare armată din regiune. Disputele istorice dintre polonezi și lituanieni asupra Coridorului Suwałki, cu privire la drepturile lingvistice și ale minorităților de pe ambele părți ale graniței, au alimentat unele speculații conform cărora Putin ar putea folosi aceste tensiuni în avantajul său, după ”modelul Donbas”.

Kremlinul a reușit în ultimii ani să valorifice sentimentele pro-ruse din estul Ucrainei, dezlănțuind o mișcare separatistă. Acest lucru nu se va întâmpla, spune un general polonez.

”Cooperarea transfrontalieră dintre armatele poloneză și lituaniană nu a fost niciodată mai strânsă”, potrivit generalului Rajmund Andrzejczak, comandantul militar al Poloniei.