Adevărul despre uleiul refolosit
Un studiu recent indică faptul că utilizarea repetată a aceluiași ulei pentru prăjire ar putea să sporească probabilitatea apariției afecțiunilor neurodegenerative, precum boala Alzheimer sau boala Parkinson.
Astfel, indulgențele cum ar fi cartofii prăjiți în ulei reutilizat ar putea influența negativ sănătatea creierului nostru.
Doctorul Simona Carniciu a discutat despre consecințele reutilizării uleiului de prăjire și impactul său grav asupra sănătății.
Aceasta spune că există familii care nu își permit financiar să utilizeze uleiul de puține ori. Medicul mai spune că trebuie să ne orientăm către calitatea uleiului folosit.
Dacă uleiul formează o spumă deasupra sau conține particule în interior, atunci nu mai este potrivit pentru utilizare.
În cazul în care uleiul este destul de clar, acesta poate fi filtrat printr-un tifon și depozitat într-o cutie de metal într-un loc răcoros.
De fiecare dată când folosim sau reîncălzim uleiul, se produc anumite reacții chimice, spune aceasta.
„Sunt familii care nu își permit financiar să folosească un ulei de puține ori. Ar trebui, în primul rând, văzută calitatea uleiului pe care îl folosim. Dacă acesta formează o spumă deasupra sau are particule în interior, atunci nu-l mai putem folosi.
În schimb, dacă este destul de clar, îl putem filtra printr-un tifon. Îl putem depozita într-o cutie de metal şi lăsa într-un loc răcoros. Cu toate acestea, nu recomand reutilizarea lui.
De fiecare dată când folosim sau reîncălzim uleiul, se întâmplă niște reacții chimice. Se eliberează niște substanțe, precum acei radicali liberi despre care ştim că sunt dăunători. Și nu doar pentru boli neurodegenerative, ci și pentru un risc crescut de cancer, de diabet, de creștere a riscului de formare a ceea ce se numește inflamație silențioasă.”, spune aceasta.
Când poate fi folosit uleiul refolosit?
Folosirea uleiului refolosit este recomandată doar în anumite condiții:
1. Păstrați-l departe de sursele de căldură și lumină pentru a preveni oxidarea sau râncezirea.
2. Nu depășiți temperatura de prăjire de 180 de grade Celsius.
3. Prăjiți alimentele în porții mici, între 150 și 200 de grame pe litru de ulei.
4. Acoperiți friteuza pentru a preveni contactul cu oxigenul, care poate accelera alterarea uleiului.
5. Evitați să lăsați uleiul refolosit să se răcească complet între reprizele de gătit.
6. Schimbați uleiul alterat atunci când își schimbă culoarea în nuanțe roșiatice, formează spumă sau nu se mai încălzește corespunzător.
Cele mai stabile tipuri de ulei
Uleiul de măsline și uleiul din sâmburi de struguri rămân stabile până la temperatura de aproximativ 115°C.
La fel și uleiurile de palmier, floarea-soarelui și porumb sunt stabile la temperaturi cuprinse între 200 și 220°C. Pentru prăjirea cartofilor, uleiul de palmier sau uleiul de floarea-soarelui sunt opțiuni potrivite.
În schimb, pentru a prepara o omletă, uleiul de măsline este o alegere excelentă, sau chiar untul și untura pot fi alternative.
”Dacă vrem să gătim sănătos, dar la temperaturi mai mari, avem ghee. Ghee este o untură sau un unt din care a fost extrasă partea solidă a laptelui. Pe departe cel mai bun pentru gătit este uleiul de cocos.
Din nefericire, foarte mulți români s-au obișnuit să mănânce ceva prăjit fiecare zi, ceea ce este greșit.
Ar trebui, totuși, să încercăm să găsim metode alternative, pentru că avem disponibil cuptorul, hârtia de copt ca să nu prăjim.”, a mai spus medicul.
