În ediția recentă a emisiunii „Starea Sănătății”, Dragoș Pătraru a analizat impactul uleiurilor de gătit asupra sănătății, provocând un subiect de interes larg pentru consumatori. Realizatorul a subliniat că obiceiul românilor de a folosi anumite uleiuri nesănătoase la prăjeli poate avea efecte grave asupra sănătății, dacă nu se schimbă atenția spre uleiuri mai benefice.

El recomandă doar două tipuri de ulei considerate mai sigure – cel de măsline și cel de rapiță – și oferă explicații detaliate despre cum și în ce cantități ar trebui utilizate. Într-o lume unde prăjirea este „sport național,” după cum observă Pătraru, este esențial să înțelegem pericolele uleiurilor obișnuite și să facem alegeri mai informate în bucătărie.

Uleiul în dieta zilnică și atenționările lui Dragoș Pătraru

Uleiul de gătit ocupă un loc central în bucătăria românească, fiind folosit în majoritatea preparatelor, de la tocănițe până la prăjeli. Dragoș Pătraru a abordat acest subiect sensibil în emisiunea sa, evidențiind pericolele utilizării frecvente a uleiurilor nesănătoase. El a subliniat că multe dintre preparatele tradiționale gătite în mod obișnuit sunt „mizerii” care pot dăuna sănătății, iar „prăjeala în ulei fiind una dintre ele”.

Dragoș Pătraru a atras atenția asupra lipsei educației alimentare în școli, afirmând că:

„Cum în școală încă se face latină, nu educație alimentară, e de înțeles că oamenii habar nu au”.

Realizatorul TV susține că această carență duce la obiceiuri alimentare nesănătoase, transmise din generație în generație.

Uleiul de măsline. Avantaje și limitări

Analizând principalele uleiuri folosite în bucătăriile din România, Dragoș Pătraru a evidențiat beneficiile și limitele fiecăruia.

În ceea ce privește uleiul de măsline, acesta este cunoscut pentru proprietățile sale benefice, fiind baza multor diete sănătoase, cum ar fi dieta mediteraneană. Conform lui Pătraru, uleiul de măsline este bogat în antioxidanți și grăsimi mononesaturate, având aproximativ 73% din totalul său de grăsimi.

Potrivit datelor colectate, 100 de grame de ulei de măsline conțin 10,5 grame de grăsimi polinesaturate, din care 0,76 grame sunt acizi grași Omega-3, restul fiind Omega-6.

Pătraru atrage atenția asupra dezechilibrului dintre Omega-3 și Omega-6, raportul fiind de 19 la 1 în favoarea Omega-6. Acest dezechilibru poate contribui la inflamații cronice în organism.

Deși are numeroase beneficii, uleiul de măsline nu este recomandat pentru prăjeli la temperaturi ridicate, fiind mult mai indicat pentru legume călite sau salate.

Conform lui Dragoș Pătraru, „Este bogat în antioxidanți și grăsimi mononesaturate – 73%. Din 100 grame de ulei de măsline, 10,5 grame sunt grăsimi polinesaturate, din care 0,76 grame sunt de Omega-3, restul de 9 fiind de Omega-6. Avem de 19 ori mai mult Omega-6”.

Uleiul de rapiță – o alternativă sănătoasă pentru gătit

Pentru gătit la temperaturi mai ridicate, Dragoș Pătraru recomandă uleiul de rapiță, un ulei puțin cunoscut în rândul consumatorilor români, dar cu numeroase avantaje nutritive. El combate mitul conform căruia uleiul de rapiță este destinat exclusiv uzului industrial, argumentând că orice ulei vegetal poate avea utilizări diverse.

„Dacă e așa, ce ne facem cu porumbul fraților care e în toate? Orice ulei poate fi folosit în scopuri industriale. Dacă am evita multe produse alimentare pentru că au și aplicații industriale, ar trebui să evităm multe alimente. Se produc mase plastice din cereale.

Uleiul de rapiță este una dintre cele mai sănătoase grăsimi de gătit. Are un conținut scăzut de grăsimi saturate și un conținut crescut de grăsimi nesaturate, inclusiv acizi grași și Omega-3. Uleiul de rapiță are un raport de 2:1, chiar mai bun decât uleiul de măsline. Este bogat în grăsimi mononesaturate – 63%. La fel ca multe uleiuri vegetale, e bogat în Vitamina F, foarte eficientă ca antioxidant și poate proteja pielea. Uleiul de rapiță reduce nivelul de colesterol. Evitați pe cât posibil prăjirea lui” întreabă Dragoș Pătraru, sugerând că multe alimente, folosite și în industria alimentară, pot fi integrate și într-o alimentație sănătoasă.

Uleiul de rapiță este recunoscut pentru nivelul scăzut de grăsimi saturate și pentru conținutul său ridicat de grăsimi nesaturate, inclusiv Omega-3. Raportul Omega-6 și Omega-3 în uleiul de rapiță este de 2:1, ceea ce îl face mai echilibrat din punct de vedere al grăsimilor esențiale, comparativ cu uleiul de măsline.

Conținutul ridicat de grăsimi mononesaturate (63%) și Vitamina F din uleiul de rapiță sunt alte beneficii pe care Pătraru le subliniază, adăugând că acesta poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol. Totuși, el avertizează că, la fel ca în cazul uleiului de măsline, prăjirea în ulei de rapiță ar trebui evitată pentru a-i păstra calitățile nutritive.

Uleiuri dăunătoare: Uleiul de palmier, de cocos și de floarea-soarelui

Pătraru subliniază pericolele pe care le prezintă alte tipuri de uleiuri frecvent utilizate în alimentație. Printre cele mai nocive se numără uleiul de palmier, foarte prezent în alimentele procesate și în prăjelile din restaurante, datorită prețului scăzut și capacității sale de a rezista la temperaturi înalte.

El critică însă efectele negative ale uleiului de palmier asupra sănătății și mediului, evidențiind impactul cultivării excesive a palmierilor asupra biodiversității și a emisiilor de dioxid de carbon.

„Iată, unii urangutani au ajuns la TV”, a spus Pătraru, făcând o aluzie la defrișările masive pentru plantațiile de palmieri, care distrug habitatul natural al acestei specii.

Acest ulei are un conținut scăzut de grăsimi polinesaturate, dintre care doar 0,2 grame sunt acizi grași Omega-3, comparativ cu 9,1 grame de Omega-6, iar raportul dezechilibrat afectează sănătatea cardiovasculară.

În ceea ce privește uleiul de Floarea-soarelui, Dragoș Pătraru avertizează că acesta nu este o alegere sănătoasă, în ciuda popularității sale în bucătăria românească.

„CUM? Omniprezentul ulei de Floarea-soarelui folosit în bucătăriile românilor din moși strămoși nu este sănătos? Cu asta gătea bunica …da. și de la fast food poți mânca zilnic. Asta nu înseamnă că e ok. Un aspect de care trebuie să ținem cont cu ce ulei gătim e conținutul de acizii grași esențiali și raportul dintre aceștia – raportul Omega-3 și Omega-6. Raportul spre care ar trebui să tindem e cel de 4:1. Ar trebui să consumăm de 4 ori mai mult Omega-6 decât Omega-3. Din păcate, dieta tipică occidentală e mult mai bogată în acizi de Omega-6 decât Omega-3. Prăjeala e sport național” observă Pătraru, subliniind că această practică ar trebui schimbată pentru un stil de viață mai sănătos.

De asemenea, Pătraru recomandă limitarea uleiului de cocos, având un conținut ridicat de grăsimi saturate. Acesta contribuie la creșterea colesterolului și poate fi un factor de risc în apariția bolilor cardiovasculare.

Dragoș Pătraru încurajează utilizarea uleiurilor sănătoase și evitarea prăjelilor în exces, sugerând metode alternative de preparare, cum ar fi folosirea grătarului, a cuptorului sau a unui aparat Airfryer, pentru a reduce dependența de prăjeală.

„ Ne-am obișnuit să credem că mâncarea n-are gust dacă nu e înecată în ulei. Nu bolile se transmit în familie, ci obiceiurile proaste. Tocănițele alea care duc la aceleași boli. Chiar nu este complicat să gătești fără ulei în ziua de azi. Folosește grătarul, cuptorul sau un Airfryer. Nu fii fraier. Ia-ți un Airfryer”, concluzionează el.