Datoria externă s-a mărit în ultimii trei ani cu peste 38,8 miliarde de euro. Dependenţa sectorului privat de finanţare externă, într-o perioadă de criză a pieţelor internaţionale, a contribuit la recenta revizuire negativă a ratingului de ţară.
Romånia avea în luna iunie 2005 o datorie externă de numai 26,8 miliarde de euro. De atunci, ne-am împrumutat din străinătate, în fiecare lună, cu peste un miliard de euro în medie, iar la sfårşitul primului semestru al acestui an, datoria a ajuns la 65,6 miliarde de euro, fără să vedem investiţii semnificative în infrastructură. „Cea mai mare parte a datoriei a fost produsă de către sectorul privat. O mare parte din bani au mers în consumul populaţiei, dar o parte importantă a mers şi în sectorul de imobiliare sau ca investiţii în economia reală“, spune Matei Păun, managing partner al firmei de consultanţă pentru fuziuni, achiziţii şi finanţări BAC Romånia. „A împrumuta pentru consum este un mod ineficient de folosire a creditelor, dar, din păcate, asta s-a întåmplat. Şi folosirea creditelor pentru dezvoltarea sectorului imobiliar este ineficientă, mai ales în condiţii speculative. Singura modalitate recomandată pentru utilizarea creditelor este pentru a susţine creşterea şi dezvoltarea companiilor, prin investiţii în active productive, achiziţii şi cashflow“, adaugă Păun.
Sectorul privat nu a ţinut cont însă de aceste reguli şi a contribuit la o creştere accelerată a datoriei externe. În ceea ce priveşte datoria publică şi public garantată a Romåniei, aceasta s-a menţinut la un nivel constant, în ultimii trei ani, la aproape zece miliarde de euro. În acelaşi timp, împrumuturile externe contractate de către băncile din Romånia au crescut de peste patru ori şi au ajuns, la sfårşitul primului semestru al anului, la 22,2 miliarde de euro.
O creştere deosebit de rapidă a avut-o în ultimul timp datoria externă pe termen scurt, care a fost generată cu precădere tot de către sectorul privat. „Dacă la finele anului 2004 datoria externă pe termen scurt era de trei miliarde de euro, la mijlocul acestui an a trecut de 20 de miliarde de euro. Aş aprecia că această creştere a datoriei pe termen scurt este legată de accesul facil al întreprinderilor romåneşti la resurse financiare, dar şi de faptul că în ultimii ani finanţarea s-a efectuat mai mult în monede străine decåt în moneda naţională“, spune Mihai Tănăsescu, reprezentantul Romåniei la Fondul Monetar Internaţional, care adaugă că tendinţa de creştere a datoriei externe s-a temperat semnificativ în ultimul an şi că se aşteaptă la o îmbunătăţire a indicatorilor legaţi de ponderea datoriei în PIB.
Ritmul de creştere a datoriei externe probabil se va tempera şi mai mult în viitorul apropiat, în primul rånd ca efect al crizei sistemului financiar din statele dezvoltate, care limitează accesul ţărilor emergente la finanţare. Acest lucru a fost anticipat şi de către agenţia de rating Standard&Poor’s, care a revizuit negativ ratingul acordat Romåniei. Reprezentanţii agenţiei au susţinut că „retrogradarea reflectă riscurile la care este expusă economia reală a Romåniei, ca efect al îndatorării ridicate şi în creştere a sectorului privat, dar şi ca efect al dependenţei tot mai mari faţă de sursele externe de finanţare care sunt tot mai incerte“.
În acest context dificil de pe pieţele financiare internaţionale, reprezentanţii Standard&Poor’s apreciază că nevoile de finanţare ale Romåniei în 2009 vor fi de aproximativ 125% din veniturile contului curent şi rezervele utilizabile. Analiştii susţin şi că există probabilitatea ca băncile străine să restrångă liniile de creditare acordate subsidiarelor din Romånia, lucru care va reduce semnificativ creşterea economică.
Problema care se pune în prezent în economia autohtonă este legată de capacitatea sectorului privat de a-şi rambursa datoriile curente la termen şi de a continua procesul de producţie apelånd la noi surse de finanţare. „Cred că sectorul privat trebuie să-si consolideze capacitatea de analiză şi acţiune pentru managementul datoriei acumulate în aşa fel încåt să nu producă distorsiuni la nivelul companiei şi la nivelul angajaţilor. Există riscul ca acolo unde unele companii nu vor reuşi să-şi achite datoriile, acestea să reducă numărul de angajaţi şi chiar să-şi oprească activitatea, cu repercusiuni asupra creşterii economice, dar şi a problemelor sociale“, consideră Mihai Tănăsescu.
Reprezentanţii BCR cred că va exista şi în anii viitori o tendinţă de creştere a datoriei externe şi estimează că nivelul acesteia va ajunge la aproximativ 42% din PIB la finele acestui an şi la 45% din PIB la sfårşitul anului 2009. Cu toate acestea, există semnale pozitive din partea străinilor care continuă să fie interesaţi de mediul de afaceri autohton. „Romånia este încă o destinaţie atractivă pentru străini şi acest lucru este reflectat de nivelul în creştere al investiţiilor străine directe. Chiar şi fondurile speculative care au intrat în Romånia s-au dovedit a nu fi chiar aşa de volatile pe cåt se credea“, conchide Cristian Mladin, analist în departamentul de cercetare al BCR.
142,7 milioane de euro era datoria externă pe termen scurt a Guvernului la sfårşitul primului semestru al acestui an
