În conferinţa de presă de la finalul reuniunii europene la nivel înalt, şeful executivului comunitar a subliniat că ar fi preferat un acord între toate cele 27 de state membre UE cu privire la schimbarea Tratatului de la Lisabona în vederea reformei zonei euro, dar s-a declarat optimist legat de eficienţa noului „pact bugetar” convenit de liderii statelor membre pentru consolidarea disciplinei bugetare. Comisia Europeană ar putea avea un rol important de jucat, a adăugat Barroso, chiar dacă este vorba despre un tratat care nu vizează ansamblul statelor membre UE. „Numeroase lucruri pot fi, de asemenea, făcute în cadrul acestui tratat, dar anumite chestiuni sunt complicate din punct de vedere juridic”, a recunoscut preşedintele CE.
La rândul său, preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy a apreciat drept „majore” deciziile luate de liderii „Celor 27” de protejare a zonei euro, atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu. „Cele 17 state membre ale zonei euro şi deja multe alte din afara ei sunt angajate faţă de noul pact bugetar – o nouă regulă bugetară europeană, care să fie transpusă în legislaţiile naţionale. Este vorba despre mai multă disciplină fiscală, de mai multe sancţiuni automate şi de o supraveghere mai strictă. Un tratat interguvernamental va face obligatoriu acest tratat. În combinaţie cu angajamentele politice ferme, acesta va oferi pactului bugetar deplină putere. Mai mult, acest tratat va fi deschis ţărilor din afara zonei euro. Cu excepţia uneia (Marea Britanie – n.red.), toate iau în considerare să participe. Cel mai târziu la începutul lunii martie anul viitor, Tratatul privind pactul bugetar va fi semnat”, a spus Van Rompuy.
Noul pact bugetar vizează, în primul rând, avansarea către o uniune a stabilităţii fiscale, cu o guvernanţă consolidată pentru a stimula disciplina bugetară şi o integrare mai profundă în piaţa internă, ca şi o creştere mai solidă, competitivitate sporită şi coeziune socială. În al doilea rând, fiecare stat din zona euro se angajează să adopte o „regulă de aur” ce presupune introducerea în constituţia fiecărei ţări din zona euro a unei prevederi potrivit căreia bugetele generale ale administraţiilor publice trebuie să fie echilibrate sau excedentare.
În cazul statelor cu deficit bugetar peste plafonul de 3% din PIB prevăzut de Pactul de Creştere şi Stabilitate sancţiunile vor fi mai sistematice. Aceste sancţiuni, propuse de Comisie, vor fi „automate cu excepţia cazului în care o majoritate calificată din statele membre ale zonei euro se opun”. Paşii şi sancţiunile propuse sau recomandate de către Comisie vor fi adoptate cu excepţia cazului în care o majoritate calificată a statelor membre ale zonei euro se opun.
Sursa: Agerpres
