Ludovic Orban și-a depus mandatul. A lăsat cale liberă negocierilor pentru formarea unui nou guvern. Va conduce aceste negocieri din poziția de președinte al Partidului Național liberal. O poziție pe care o va părăsi foarte greu, în ciuda numeroșilor pretendenți.
Ce l-a determinat pe fostul prim-ministru să renunțe la funcție. În niciun caz nu este vorba despre rezultatul alegerilor, pe care dacă îl judec în prisma cifrelor nici nu este atât de dezastruos. În 2016, PNL a luat 1,44 milioane de voturi, acum 1,42 de milioane. Așteptările și speranțele erau mai mari, dar atât s-a putut. Deci nu se poate vorbi despre o prăbușire a partidului în condițiile în care în plină pandemie liberalii reușesc să-și conserve bazinul electoral. Dar asta nu a contat…
În cursul zilei de ieri la Palatul Cotroceni a avut loc o întâlnire de opt minute între președintele Klaus Iohannis și Ludovic Orban. Aici Iohannis i-a spus foarte clar că trebuie să-și depună mandatul și că nu va mai fi el candidatul desemnat pentru funcția de prim-ministru. O lovitură pentru Ludovic Orban care nu se aștepta la o asemenea decizie. Știa că mulți se trag clopotele, inclusiv de la Bruxelles, dar…
Unul din aceștia, Siegfried Mureșan, este indicat de cancelariile occidentale ca fiind un posibil candidat la funcția de prim-ministru. Numai că acesta nu este binevăzut de majoritatea liberalilor, fiind considerat un mercenar pur, un politician ahtiat după funcții, singura sa mare calitate fiind aceea că este „pupilul” lui Joseph Daul, fostul președinte al PPE. Care a intervenit personal la Ludovic Orban ca să faciliteze „transferul” acestuia de la PMP la PNL pe listele de la europarlamentare. După cum intervenise cu patru ani înainte pentru ca Siegfried Mureșan să fie trecut pe listele PMP, deși nu avea nici măcar o zi vechime în partid. Nepotism cu traseism, plus ceva oportunism.
Întrebarea cheie nu este dacă Klaus Iohannis va alege între omul francezilor, Dacian Cioloș, și cel al nemților, Siegfried Mureșan, ci în ce măsură se va putea coagula o alianță de dreapta, în condițiile în care prin neintrarea PMP în parlament mandatele ce urmează a fi redistribuite se duc undeva spre 12 la sută. Fără a avea un calcul exact putem să spune că viitoarea coaliție de dreapta, dacă ea se va realiza va fi una extrem de fragilă, cifrată undeva între 50 și 52 la sută. O coaliție vulnerabilă la atacuri, la compromisuri, la trădări. Ceea ce înseamnă încă patru ani pierduți pentru România, încă o ocazie ratată. Și ne mai mirăm că AUR a luat atâtea voturi…