O Romanie urbana, in crestere, cu o solida componenta liberala, care asteapta de la stat mai degraba sanse decat sprijin, si o Romanie rurala, cu oameni in varsta si oameni saraci, care are nevoie de ajutor, nu doar pentru dezvoltare, ci si pentru supravietuire”. In mare, Nastase avea dreptate. Ruptura dintre urban si rural e clara atunci cand privesti statisticile oficiale ori rezultatele unor studii sau sondaje. De fapt, nici nu e nevoie de date prea amanuntite sau de analize prea aprofundate. O simpla incursiune intr-un sat tipic e suficienta pentru a confirma diferentele, uneori uriase, fata de oras. Si, implicit, fata de standardele europene. Doar ca a-i imparti pe romani in doua doar in functie de mediul de rezidenta poate fi nedrept si, de ce nu, periculos. Majoritatea satenilor din Savinesti, Neamt, de pilda, au pensii peste medie, pentru ca au muncit pe platforma chimica din localitate, iar la venituri se adauga si cele din exploatarea terenului agricol. Satul are majoritatea strazilor asfaltate si retele de apa si gaze. Ceea ce inseamna ca standardul de viata de aici este clar superior celui al locuitorilor sutelor de strazi de pamant de la marginea Bucurestiului, care isi iau apa din put si isi incalzesc casele cu lemne ori carbuni. „Intr-adevar, o parte din urban e deja in Uniunea Europeana, dar sa nu uitam ca si o buna parte din rural este, fizic si psihic, acolo. E vorba de circa un milion de persoane, iar implicatiile acestui fapt sunt politice si economice”, spune Sorin Ionita, directorul executiv al Societatii Academice din Romania (SAR). El considera, de asemenea, ca nu mai exista un singur tip de taran. „Majoritatea sunt cei care au gospodarii pentru auto-consum, dar sunt destui cei care au renuntat la agricultura sau care si-au creat mici ferme apropiate de standardele UE. Cei din prima categorie se vor schimba, incet-incet, iar daca nu o vor face, avand in vedere ca de la o varsta incolo acest lucru este aproape imposibil, la un moment dat – desi poate suna cinic – vor disparea biologic”, mai afirma Ionita. Diferente, poate chiar mai mari, exista si intre locuitorii din mediul urban. In primul rand, conteaza foarte mult marimea orasului si pozitionarea lui. Daca in vestul tarii sunt destule comune care au capatat caracteristici urbane, in sud si est situatia e deseori pe dos: desi in acte sunt orase, e vorba, de fapt, de sate ceva mai mari. Apoi, la distante de doar cateva zeci de kilometri, e posibil sa gasim orase, de dimensiuni sensibil egale, din care unul prospera, iar celalalt e aproape de colaps. Investitiile straine, asezarea intr-un punct strategic, starea infrastructurii, turismul, toate acestea pot face diferenta. Nu in ultimul rand, varsta, nivelul de instruire, veniturile familiei, domiciliul, toate acestea pot face ca, in cadrul aceleiasi localitati, modul de viata, obiceiurile, aspiratiile sa difere foarte mult. In concluzie, probabil ca ar fi mai bine sa impartim Romania nu neaparat in urban si rural, ci in modern si traditional. Cu precizarea ca, intr-adevar, populatia mai tanara, mai instruita, cu venituri si cu standard de viata mai ridicate locuieste cu preponderenta la oras, mai ales in orasele medii si mari, in timp ce cei mai in varsta, cei cu un nivel de educatie mai scazut si cei mai saraci sunt concentrati in special la tara si in orasele mici. Potrivit Institutului National de Statistica, in trimestrul al doilea al lui 2004, veniturile medii ale unei gospodarii din Romania au fost de 10,1 milioane de lei. In zona urbana, venitul mediu a fost de 11,2 milioane de lei, in timp ce la tara a fost de doar 8,8 milioane. Diferente si mai mari apar intre veniturile din gospodariile salariatilor (14,2 milioane de lei) si cele agricultorilor (8,3 milioane), pensionarilor(7,7 milioane) ori somerilor (7,6 milioane). Veniturile cu aproape 30% mai mari ale orasenilor nici nu sunt de mirare, de altfel, cand, potrivit rezultatelor recensamantului din 2002, aproape jumatate din populatia activa din rural lucreaza pe cont propriu, marea majoritate in agricultura, in timp ce 90% din locuitorii din urban sunt salariati. Sau cand rata somajului la sate e cu circa doua procente mai ridicata decat la oras. O alta consecinta a diferentelor de venit e reprezentata de calitatea locuirii. Daca in orase numai 10% din cladirile de locuit sunt din lemn sau paianta, restul fiind din beton armat ori caramida, la tara 60% din case (adica circa 2,275 de milioane) fac parte din prima categorie. Si dotarile gospodariilor sunt mai mult decat elocvente: 3,49 milioane de locuinte din mediul urban au bucatarie, closet cu apa curenta si baie, fata de doar 0,33 milioane in mediul rural. Instalatiile cu apa sunt prezente in noua din zece locuinte de la oras, dar in doar 16% din cele de la tara. Cat despre apa calda, doar 270.000 de case din mediul rural au aceasta facilitate, fata de 3,247 milioane in cel urban. Si in ceea ce priveste conectarea la reteaua de gaze ori la cea de canalizare, diferentele sunt imense: doua treimi, respectiv 85% din locuintele de la oras, fata de numai 7%, respectiv 14% din cele de la tara. Iar daca 202.000 de case din satele Romaniei nu aveau, in martie 2002, curent electric, la oras, unde exista cu circa 10% mai multe locuinte, existau doar 34.000 de situatii de acest gen.

Timpul liber, intre concedii peste hotare si o seara la birt
In Romania europeana sunt la mare cinste excursiile, spectacolele, shopping-ul si computerul. In cea traditionala, domnesc carciuma, biserica si televizorul
Si modul de petrecere a timpului liber spune multe. Unii dintre compatriotii nostri traiesc deja ca in Europa, in timp ce altii au ramas cu cateva decenii in urma.Are intre 25 si 55 de ani, locuieste intr-un oras mediu sau mare, lucreaza intr-o firma privata ori, daca nu, e liber-profesionist sau patron. Acesta este portretul-robot al romanului care, in ultima vreme, s-a invatat sa plece macar intr-o excursie in strainatate pe an. Asta daca nu prefera, cumva, sa cheltuiasca tot atatia bani la Mamaia sau Poiana Brasov. De cealalta parte se gasesc cei care nu-si permit sau nu-si doresc nici plajele Mediteranei, nici capitalele occidentale si nici statiunile autohtone mai cu staif si care, in cel mai bun caz, isi petrec vacanta la tara sau in locatii de mana a doua.Un studiu realizat in vara lui 2003 de compania Synovate a demonstrat ca sapte romani din zece nu aveau de gand sa plece undeva in concediu. Ponderea era mai mica in randul bucurestenilor, al tinerilor si al celor cu venituri peste medie si mai mare in randul celor din mediul rural, al celor cu studii medii si elementare, cu varsta de peste 55 de ani ori cu venituri sub medie.Nu doar modul de petrecere a concediului difera in functie de criteriile enuntate mai sus. Lectura, de exemplu, fie ca e vorba de carti ori de ziare si reviste, este mult mai raspandita in „Romania moderna” decat in cea „traditionala”. Iar media la nivelul tarii este inca departe de cea din Uniunea Europeana.Conform mai multor sondaje realizate in ultimii ani, spectacolele, fie ca e vorba de film, teatru, opera sau de diverse concerte le sunt aproape straine locuitorilor din mediul rural si din orasele mici. La fel cumparaturile in supermarketuri, hipermarketuri ori mall-uri sau mersul la restaurant. Situatia este explicabila partial prin distanta mare fata de cel mai apropiat centru comercial, cinematograf ori chiar restaurant.Computerul si Internetul sunt, la randul lor, apanajul celor tineri, cu venituri peste medie si cu un nivel de educatie cel putin mediu, arata datele Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei. Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Metro Media Transilvania, 13% din oraseni au declarat ca stiu bine sau foarte bine sa utilizeze calculatorul, fata de doar 4% in mediul rural.In locul computerelor exista televizorul sau radioul, dar si in acest caz timpul alocat este mai mic decat in orase, ca urmare a faptului ca, arata un studiu semnat de Laureana Urse, satenii au in mdie 3,8 ore libere pe zi, fata de 5,4 ore, orasenii. Singurele capitole la care cei dintai se gasesc pe primul loc sunt frecventa iesirilor in baruri si la biserica.rnToate aceste obiceiuri legate de petrecerea timpului liber sunt in stransa corelatie cu veniturile, e adevarat, dar mai ales cu nivelul de instruire. Doar 10% din cei 1,37 de milioane de absolventi de invatamant superior traiesc la tara, arata datele ultimului recensamant. Situatia este similara in cazul celor care au o diploma de invatamant postliceal si de maistri (numai 18% traiesc in mediul rural). Si majoritatea absolventilor de liceu (75% din acestia) si scoli profesionale (66%) locuiesc la sat.rnSituatia se schimba radical, insa, atunci cand vine vorba de cei cu maximum opt clase. Aproape 60% din absolventii de gimnaziu se gasesc la tara, la fel ca si 65% din cei cu numai patru clase si circa 74% din cei fara nici un fel de studii. Si in cazul analfabetilor mediul rural conduce detasat, cu peste 77% din total. Mai mult, judete preponderent rurale si sarace, cum ar fi Ialomita, Calarasi, Giurgiu sau Teleorman, inregistreaza un numar mult mai mare de analfabeti (o proportie de 5,2% pana la 7,7%) fata de media nationala de 2,6%.rn
rn
rnROMANIA IN CIFRErn
rn• In martie 2002, cand a avut loc ultimul recensamant, tara noastra avea 21,68 milioane de locuitori.rn
rn• 52,7% din acestia traiesc in mediul urban, in timp ce restul, de 47,7%, locuiesc in comune. Aproape doua treimi din cei din urban traiesc in orase mai mari de 50.000 de locuitori.rn
rn• Aproape un sfert din populatia rurala are peste 60 de ani.rn
rn• A crescut, fata de 1992, proportia absolventilor de invatamant superior, postliceal si de maistri, liceal si profesional. A scazut, in acelasi timp, ponderea analfabetilor.rn
rn
rnOptiunile se impart in functie de autonomia fata de statrn
rnReducerea dependentei fata de programele de protectie sociala ar putea avea loc cu ajutorul UE sau, mai sigur, cu sprijinul oamenilor de afacerirn
rnRezultatele obtinute de partidele de stanga si de cele de dreapta in alegerile din ultimii 15 ani sunt o noua dovada ca cele doua Romanii au interese diferite si, uneori, divergente.rnIn alegerile din noiembrie-decembrie 2004, in marile orase s-a votat masiv pentru Alianta PNL-PD. La doar cativa kilometri departare, in satele invecinate, optiunea a fost tot clara, dar de data aceasta pentru protectia sociala promisa de PSD. Institutele de sondare a opiniei publice au aratat, de altfel, foarte clar, ca dreapta a fost votata preponderent de tineri, de oraseni si de cei cu studii peste medie, in timp ce stanga a fost optiunea majoritatii taranilor, varstnicilor si a celor cu un nivel de educatie mai scazut.rnDorel Sandor, directorul Centrului pentru Studii si Analiza Politica (CSAP), spune ca „sistemul dependentei generalizate, construit in ultimii 15 ani, care a preluat o buna parte a dependentelor fata de stat de la vechiul sistem comunist”, este responsabil pentru modul in care au ales romanii. Analistul politic Stelian Tanase crede, la randul sau, ca „optiunile politice ale romanilor au fost clar influentate de mediul de rezidenta, de locul de origine al persoanei, de nivelul de educatie si de veniturile acesteia.”rnLegaturile dintre situatia economica si gradul de dezvoltare a unei zone si optiunile politice ale locuitorilor sunt, de altfel, mai mult decat limpezi. In Banat, de exemplu, judetele Timis si Caras-Severin sunt tocmai bune de studiat. Primul este dezvoltat economic, cu numeroase investitii straine atat in agricultura, cat si in mediul urban. Al doilea are probleme mari in special in zona de sud, atat in agricultura, cat si in privinta investitiilor.rnIn Timis, Alianta si Traian Basescu au inregistrat rezultate foarte bune, in timp ce in Caras-Severin, PSD a castigat la mustata. Asta pentru ca a adunat foarte multe voturi in zonele Moldova Noua si Anina, care sunt la pamant din punct de vedere economic. In acelasi timp, tot in Caras-Severin, in imprejurimile Caransebesului, oras care cunoaste o dezvoltare economica rapida, Alianta PNL-PD a castigat detasat.rnRamane de vazut, pentru viitorul mai mult sau mai putin apropiat, ce se poate face pentru a reduce decalajele dintre cele doua fatete ale Romaniei. Multi spun ca integrarea in Uniunea Europeana ar putea rezolva rapid o serie din problemele enumerate pana acum.rnComisarul european pentru agricultura, Franz Fischler, a luat parte, de curand, la o emisiune gazduita de Emil Hurezeanu. Realizat in stilul deja obisnuit, mai precis nu in studio, ci in mijlocul satului romanesc, talk-show-ul a relevat o realitate nu tocmai placuta: oficialii de la Bruxelles nu stiu mare lucru despre zonele subdezvoltate ale Romaniei, in general, si despre satul romanesc, in particular.rnAtunci, poate ca salvarea ar putea sa vina chiar din Romania. In parte, de la cei care au plecat la munca in Vest si se intorc de acolo cu o alta viziune despre viata, dar si cu bani pentru a o putea pune in practica. In parte, de la oamenii de afaceri.rn”Trebuie sa ne trezim si sa ne dam seama ca riscam, mai devreme sau mai tarziu, sa devenim tara importatoare de forta de munca. Deja se intampla asta in domeniul constructiilor”, spune presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), Florin Pogonaru. „Cred ca se pot afaceri profitabile si in zone sarace sau subdezvoltate. Au demonstrat-o mari companii, in China sau India. Ideea e sa produci pentru astfel de regiuni, dezvoltandu-le implicit”, explica el.