Din 25 octombrie, Directiva 24 spune că românii se vor putea trata la orice spital din UE și vor veni înapoi cu chitanța la CNAS, care le va rambursa costul tratamentului. În teorie, sună bine, dar din păcate, decontarea se va face la prețul autohton, care este cel mai mic din UE. Singurii care vor putea beneficia de binefacerile Directivei 24 sunt românii cu venituri peste medie.
Efectele unei astfel de prevederi vor fi limitate pentru români, tocmai prin prisma diferenţei uriaşe dintre preţurile practicate de spitalele occidentale şi valoarea rambursată de sistemul de asigurări de sănătate din România. Astfel, pentru un serviciu care costă mii sau zeci de mii de lei în spitale faimoase din Occident, sistemul din România rambursează câteva sute.
Problemele ar putea fi mult mai mari, se arată în studiul "Directiva europeană care poate dinamita sistemul medical românesc", publicat de Centrul Român de Politici Europene .Potrivit autorului Vlad Mixich, există pericolul ca unele intervenții decontate de CNAS în întregime cu condiția ca acestea să nu se poată realiza în țară să nu mai fie decontate complet, odată cu introducerea acestei directive.
"Deşi unul dintre scopurile acestei Directive este acordarea de tratament tuturor cetăţenilor europeni mai degrabă în funcţie de necesităţile lor individuale decât în funcţie de statul membru din care provin, pentru pacienţii români acest obiectiv de asigurare a echităţii asistenţei medicale în spaţiul european, invocat în Directivă, va fi ratat. În ultimul deceniu, politicile de sănătate ale autorităţilor române s-au bazat pe subevaluarea tarifelor medicale plătite de CNAS furnizorilor de servicii. A fost singura soluţie prin care putea fi susţinut un sistem sanitar grav subfinanţat, dar nevoit să achiziţioneze tehnologie medicală la preţuri europene şi să se ridice la nivelul pretenţiilor europene ale asiguraţilor români. Această subevaluare oficială, dar artificială, a tarifelor va ridica o barieră implicită în calea pacienţilor români care vor dori să beneficieze de asistenţa medicală transfrontalieră. Practic, această barieră se traduce prin diferenţa consistentă dintre preţul real al unui serviciu medical furnizat într-un stat membru şi preţul oficial, mult subevaluat, al aceluiaşi serviciu furnizat în România. Din acest punct de vedere, Directiva va aduce beneficii nete pacienţilor români cu posibilităţi financiare, dar nicio schimbare pentru ceilalţi. În privinţa oportunităţii oferite de aplicarea Directivei, ca România să devină una dintre destinaţiile turismului medical european, transformând într-un avantaj costul redus al forţei de muncă din sistemul sanitar românesc, constatarea este fără echivoc. Din cauza infrastructurii sanitare şi de transport insuficient modernizate, România nu va deveni pe termen scurt şi mediu o destinaţie importantă a turismului medical.", se arată în raportul menționat mai sus.
Deşi românii sunt europeni cu acte în regulă, nu se pot bucura aidoma celorlalţi de binefacerile acestui statut, pentru că ineficiența colectării fondurilor din sănătate și a alocării lor a făcut ca România să aibă cele mai mici prețuri la actul medical din întreaga Europă, deși este recunoscută pentru că are unii dintre cei mai buni medici.
Citește și:
