Care sunt cele mai falsificate alimente. Pe tot globul, oamenii se confruntă cu alimente falsificate. Este vorba de alimente la care se folosesc tehnici neortodoxe precum înlocuirea, contrafacerea, diluarea și denaturarea.
10% din mâncarea din ţările dezvoltate este contrafăcută
Care sunt cele mai falsificate alimente. Cafeaua măcinată, mierea de albine, uleiul de măsline, mezelurile şi untul sunt doar câteva dintre cele mai falsificate alimente pe care oamenii le consumă fără să știe că sunt contrafăcute.
Este tot mai îngrijorător modul în care aceste alimente contrafăcute ne pot pune în pericol sănătatea din cauza ingredientelor incerte pe care le conțin. În plus, aceste practici necinstite duc și la probleme economice, afectând atât afacerile cinstite, cât și consumatorii, scrie Sportskeeda.
Experţii estimează că în jur de 10% din mâncarea din ţările dezvoltate este contrafăcută, iar nouă alimente se regăsesc mai mereu pe lista neagră unde se adună datele despre produsele contrafăcute la nivel mondial, potrivit Food Fraud Database.
Care sunt cele mai falsificate alimente
Iată care sunt alimentele cele mai falsificate și la ce trebuie să fim atenți:
Uleiul de măsline. Uleiul de măsline extravirgin este unul dintre produsele alimentare cele mai falsificate la ora actuală. O metodă frecventă privind falsificarea este înlocuirea unei părţi de ulei de măsline extravirgin, fie cu forma să rafinată, fie cu alt tip de ulei, cum este cel de soia, inferior din punct de vedere calitativ.
Partea bună este că, în cele mai multe cazuri, nu se înlocuieşte mai mult de 10% din volum cu alt ulei vegetal, fiindcă i-ar putea schimba gustul. Dacă îşi schimbă gustul şi emană fum puternic la mai puţin de 190 de grade, este posibil să fie falsificat. În plus, uleiul extravirgin de măsline are aciditatea sub 1 grad, iar cel virgin – sub 2 grade. Dacă aciditatea depăşeşte acest nivel, este posibil să conţină şi alte tipuri de ulei.
Mierea de albine. Potrivit unui studiu, mierea este al treilea cel mai falsificat aliment din lume din cauza adaosului de ingrediente precum sirop de porumb. Mierea ”fake” vine în câteva forme diferite. Poate fi o versiune diluată, cu adaos de sirop de zahăr. Poate fi, de asemenea, apă cu zahăr, aditivi și substanțe chimice.
Alte firme folosesc ca ingredient principal siropul de porumb, bogat în fructoză. Mierea adevărată provine direct din stup și aduce numeroase beneficii sănătății. Este antibacteriană și anti-inflamatoare și poate ajuta la ameliorarea alergiilor prin expunerea organismului la cantități mici de particule de polen. Mierea falsă nu face niciunul dintre aceste lucruri.
Laptele. Este alarmant că ceva atât de benefic organismului, precum laptele, poate fi falsificat prin diluare. Asta nu face decât să afecteze puterea nutrițională pe care o asociem laptelui. Când laptele este diluat, este lipsit de nutrienții esențiali și ratam tot ce ar trebui să asimilăm. Cel mai sigur lapte este cel ambalat, spun specialiștii. Aici există rigori privind conținutul microbiologic, hormonal și reziduurile de antibiotice
Șofranul. Având în vedere că șofranul este un condiment extrem de scump, poate fi deconcertant faptul că firele sale sunt uneori înlocuite cu materiale precum mătasea vopsită. Asta ne privează de gustul, mirosul și culoarea de neegalat ale șofranului. Din păcate, s-ar putea să plătim o sumă mare de bani ca să luăm mătase la pachet.
Peștele. Cel mai simplu mod de falsificare a peștelui este comercializarea unor specii ieftine pe post de somon sau alt tip de peste scump. Somonul sălbatic are un nivel mare de Omega 3, care protejează sistemul cardiovascular. Nu același lucru este valabil în cazul somonului de cultură sau al păstrăvului curcubeu, specii mai ieftine cu care somonul este înlocuit. Astfel de falsuri pot pune în pericol sănătatea și ne pot zdruncina încrederea în comercianți.
Cafeaua. Cafeaua ar putea fi falsificată în două moduri. Poate fi diluată cu tot felul de amestecuri, mai puțin sănătoase, sau ar putea să nu conțină boabele de cafea pe care le indică eticheta. Cafeaua măcinată poate fi diluată cu grâu, soia, zahăr brun, orz, porumb sau diverse semințe. Este aproape imposibil de observat acest lucru cu ochiul liber și este foarte problematic pentru cei care au alergii la ingredientele ascunse, cum ar fi grâul sau soia. Mărci populare precum Arabica și Kona sunt adesea falsificate.
Parmezanul. Multe firme pretind, în mod fals, că vând parmezan ras, dar de multe ori, acest lucru s-a dovedit a fi fals. În 2016, Bloomberg News a făcut o investigație asupra mărcilor populare de parmezan ras. Cercetătorii au testat parmezanul ras de la câteva mărci din SUA și au descoperit că toate conțineau celuloză, un aditiv care previne aglomerarea brânzei rase și care este sigur de consumat doar în cantități mici. Cel mai simplu mod de a evita parmezanul fals este să-l cumpărați la bucată și să-l dați pe răzătoare acasă.
Condimente (de exemplu, boia de ardei). Boiaua de ardei pe care o folosim adesea poate fi contrafăcută cu piper roșu măcinat sau chiar cu coloranți artificiali. Acești înlocuitori pot schimba esența preparatelor, jucându-se cu gustul, mirosul și aspectul lor.
Băuturi alcoolice. Există numeroase băuturi alcoolice cu etichete false sau băuturi diluate cu substanțe spirtoase care pot fi un pericol pentru sănătate.
Ceai. Cine ar putea crede că frunzele de ceai ar putea fi amestecate cu ceva precum rumegușul? Amestecarea ceaiului cu ingrediente care nu au nicio legătură cu ceaiul îi afectează calitatea, modificându-i mirosul, gustul și beneficiile pentru sănătate.