Există în România zeci de rute care reuşesc să strângă laolaltă peisaje naturale cu nimic mai prejos decât cele din Austria sau Elveţia, monumente istorice de pe lista UNESCO, asfalt bun şi trafic redus. Iată cinci dintre cele mai interesante trasee turistice de parcurs cu maşina.
2.500 km de drumuri naţionale au fost modernizate până în prezent, alţi peste 4.000 fiind asfaltaţi în cadrul „Programului de reabilitare primară“
DRUMUL MĂNĂSTIRILOR
Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc (DN 17) – Moldoviţa – Marginea (DN 17A) – Gura Humorului (DN 2E). Circa 230 km de serpentine ce leagă Ardealul de Bucovina prin pasul Tihuţa (zonă ce l-ar fi inspirat pe Bram Stoker când a scris „Dracula“) şi apoi fac legătura între cele mai celebre mănăstiri din România: Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Voroneţ şi Humor, patru dintre ele aflate, din 1993, pe lista Patrimoniului Cultural Mondial al UNESCO.
SPRE INIMA TRANSILVANIEI
Ploieşti – Cheia – Braşov (DN 1A) – Sighişoara – Târgu Mureş (DN 13). 280 km de asfalt ca-n palmă, serpentine mai mult sau mai puţin strânse, zeci de urcuşuri şi coborâşuri. Un drum pentru cei cu adevărat pasionaţi de condus (în zilele de lucru, porţiunea de până în Braşov poate fi aglomerată cu vehicule grele). Crestele Ciucaşului, cetăţile din Feldioara, Rupea, Saschiz şi Sighişoara ori numeroasele biserici medievale sunt „premii“ pentru cei care se încumetă la acest traseu.
PE VALEA BISTRIŢEI
Piatra Neamţ – Bicaz – Poiana Largului – Topliţa (DN 15). Traseul de140 km parcurge valea Bistriţei, ajunge la barajul de la Bicaz şi apoi urmează, în serpentine, malul lacului Izvorul Muntelui pentru circa 50 km. Urmează traversarea Carpaţilor, spre Transilvania, trecând prin Borsec şi la sud de masivul Călimani. Trebuie spus că ambele drumuri care merg mai departe din Topliţa, spre Reghin şi spre Gheorgheni, sunt în stare proastă (primul fiind, pe alocuri, aproape impracticabil).
ÎNTRE OLTENIA ŞI BANAT
Râmnicu Vâlcea – Târgu Jiu (DN 67) – Băile Herculane (DN 67D) – Plugova (DN 6) – Anina (DN 57B) – Reşiţa (DN 58). Drumul, în total cam 300 km, şerpuieşte pe la poalele munţilor Parâng, Vâlcan, Cernei, Semenic şi Aninei, trecând pe lângă mănăstiri celebre, ca Hurezi sau Tismana sau prin locurile unde a trăit şi creat Brâncuşi (Hobiţa şi Târgu Jiu). Staţiuni precum Băile Govora, Rânca sau Semenic sunt şi ele uşor accesibile.
TRANSFĂGĂRĂŞANUL
Piteşti – Curtea de Argeş – Bâlea – Cârţişoara (DN 7C) – Sibiu (DN 1). Cel mai celebru „drum frumos“ din România este deschis, în general, de la 1 iulie la 1 noiembrie. Mănăstirea Curtea de Argeş, cetatea Poienari, barajul şi lacul de acumulare de la Vidraru sau cascada Bâlea sunt printre cele mai interesante locuri ce pot fi văzute pe acest traseu. La altitudinea maximă de 2030 m, priveliştea asupra crestei Făgăraşului şi a lacurilor alpine îţi taie răsuflarea.
