Anul 2009 a fost un an care a stat sub semnul crizei economice; o criză care începuse deja să-şi facă simţită prezenţa de la finalul anului trecut si care încă nu s-a terminat nici acum. Termeni precum recesiune, şomaj, deflaţie, instabilitate financiară, pierderi au constituit temele de importanţă majoră în acest an.
Cele mai importante evenimente ale anului sunt legate, în special, de zona economică. Altfel spus, evenimentele economice au avut un răsunet deosebit pentru majoritatea oamenilor, care până să înceapă criza erau indiferenţi la ceea ce se întâmplă în această sferă. Cu toate acestea, aşa cum subliniau cei de la „The Economist”, 2009 a fost un an fără miracole, fapt ce împinge omenirea să se gândească la faptul că acestea ar putea să aibă loc în 2010.
1. „A new sheriff in town”, sau intrarea în noua eră Obama
În luna ianuarie Barack Obama devine cel de-al 44 lea preşedinte al Statelor Unite ale Americii, astfel că anul acesta toate privirile au fost îndreptate spre mişcările celui mai puternic om de pe planetă. Considerat de unii ca fiind slab, iar de alţii ca fiind omul schimbării, Obama nu s-a remarcat prin adoptarea unor măsuri miraculoase, însă a reuţit să surprindă prin unele decizii. Cele mai importante momente din mandatul lui Obama din acest an sunt adoptarea planului de relansare economică de aproape 800 de miliarde de dolari, încercarea reformării sistemului de asigurărilor de sănătate american, trimiterea unui număr suplimentar de soldaţi în Afganistan şi obţinerea premiului Nobel pentru Pace.
2. Un preşedinte pentru 27 de state
La 1 decembrie a intrat în vigoare Tratatul de la Lisabona, motiv pentru care Uniunea Europeană are, în sfârşit, un preşedinte, în persoana lui Herman Van Rompuy, un belgian considerat slab, dar cu o mare putere de negociere. Acesta nu este un preşedinte în adevăratul sens al cuvântului, rolul său fiind doar de a asigura buna relaţionare dintre membrii Consiliului European. Însă, faptul că există un organism format din mai multe ţări reprezentate pe plan extern de o singură persoană poate constitui un model pentru alte zone ale lumii.
3. Cea mai mare fraudă de tip piramidal
Bernard Madoff a fost arestat la finalul anului trecut, însă tot scandalul legat de cea mai mare fraudă financiară realizată printr-o schemă piramidală s-a consumat în acest an. Madoff a fost condamnat la 150 de ani de închisoare, după ce a înşelat mii de persoane fizice şi juridice printre care bănci şi instituţii financiare de mare calibru.
4. Aurul, un metal cu adevărat preţios
Dacă în 2008, preţul petrolului ne-a ţinut cu sufletul la gură atingând pragul maxim, de 160 de dolari pe baril, anul acesta a venit rândul aurului să facă acest lucru. În luna ianuarie a acestui an, preţul aurului se învârtea în jurul valorii de 900 de dolari pe uncie, la finalul anului, a ajuns peste 1.200 de dolari, ceea ce a făcut ca interesul pentru acest metal preţios să crească.
5. Un virus venit în plină criză
Deşi ar fi impropriu să fie numit eveniment, gripa AH1N1 este, cu siguranţă, cel mai marcant fenomen al acestui an pentru întreaga omenire. În luna aprilie a acestui an a fost semnalat primul caz de gripă nouă, în Mexic, după care totul s-a extins cu repeziciune în toată lumea. Până la ora actuală, au decedat mii de persoane, iar alte câteva sute de mii au fost contaminate.
Pentru economia mondială, virusul Ah1N1 a însemnat „griparea” turismului şi asa afectat de criză, precum şi a industriei de transport, în special a celui aerian. Pe de altă parte, acelaşi virus însemnat foarte multe milioane de dolari în buzunarele marilor companii farmaceutice, care au profitat de ocazie pentru a-şi promova vaccinurile împotriva bolii.
6. „Tragedia greacă”…
La începutul acestui an, toată Europa privea spre Grecia cu o oarecare invidie. Cel mai pesimist scenariu al Comisiei Europene arăta că Grecia va avea anul acesta o creştere economică 0,3%, prognoză care excludea din start posibilitatea recesiunii. Spre sfârşitul anului, totul s-a făcut negru: datorie publică de 113,4% din PIB pentru 2009 şi deficit de 9,4%. Din cauza acumulării problemelor, Grecia a primit un rating mai slab din partea agenţiilor de rating, iar reacţiile dure din partea marilor economii europene nu au întârziat să apară.
7. … şi cea arabă
Dubai-ul a devenit în mai puţin de 10 ani imperiul luxului, în special datorită modului în care s-a dezvoltat sectorul imobiliar. Astăzi, Dubai este pe locul 6 în topul celor mai puţin solvabile state din întreaga lume. Guvernul din Dubai a cerut un moratoriu de şase luni pentru datoriile scadente ale conglomeratului de stat Dubai World şi subsidiarei de imobiliare Nakheel, aflate în dificultăţi financiare severe în urma crizei mondiale. Situaţia din Dubai a lovit pieţele financiare din întreaga lume şi a ne-a adus aminte de criza financiară globală pe care o credeam terminată.
8. Summitul de la Copenhaga, sau arta de a vorbi mult fără să spui nimic
Putem spune, fără ezitare, că summitul de la Copenhaga a fost un adevărat eşec, însă pentru că declaraţiile oficiale şi diplomaţia se tem de un astfel de termen, s-a spus că acordul este un pas mic dar relevant pentru lupta împotriva schimbării climatice.
Cei mai ambiţioşi luptători în favoarea mediului visau un acord care să cuprină cât mai multe cifre, care să reprezinte obligaţii pe termen scurt, mediu şi lung. Documentul final nu cuprinde decât o singură cifră: „2 grade Celsius”.
Pentru a ne da seama cam care este importanţa acestui acord şi cât de mulţumiţi sunt liderii lumii de încheierea lui, trebuie urmărite declaraţiile acestora de la finalul summitului. Astfel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a declarat că „una din principalele calităţi ale acestui acord este aceea că este un acord”.
