Circa 90% din traficul mondial de internet este reprezentat de mesajele de e-mail nesolicitate – spam-ul. Ce trebuie să facem pentru a ne proteja şi care sunt cele mai eficiente măsuri de a combate fenomenul?

Comercializăm bază de date cu 2.000.000 de adrese de e-mail, cuprinzând atât adrese ale persoanelor juridice, cât şi ale persoanelor fizice cu domiciliul în România, la cel mai mic preţ de pe piaţă.

La achiziţionarea pachetului veţi primi gratuit şi un program de trimitere a e-mailurilor, care poate expedia până la 50.000 de mailuri pe oră, program care în mod normal ar costa 100 de euro. Pretul bazei de date care include cele două milioane de mailuri şi programul de trimitere, oferit gratuit, este 500 lei“.

Probabil că mulţi dintre cititorii Capital au primit deja pe e-mail o astfel de ofertă, iar dacă nu, posibil să o primească foarte curând. Desigur, e vorba de cineva care vă propune o soluţie simplă de a trimite „spam“ – termen generic care desemnează mesajele electronice comerciale nesolicitate. Trimiterea de astfel de mesaje este ilegală şi incriminată ca atare atât în România, cât şi în toate ţările din lume care au o reglementare minimă a comunicaţiilor electronice. Şi totuşi, spam-ul este una dintre cele mai prolifice activităţi din sfera criminalităţii informatice, mult mai enervantă decât atacul cu viruşi, şi care produce, la rândul ei, pagube însemnate.

Atenţie la filtrele antispam!

„O companie cu 1.000 de angajaţi şi salariul mediu brut de 1.000 de euro poate pierde lunar 33.000 de euro dacă fiecare angajat petrece 10-15 minute zilnic pentru a şterge sau filtra e-mailurile nedorite“, spune Radu Georgescu, preşedinte al GECAD Group, companie care dezvoltă soluţiile de server de e-mail Axigen. Acesta a calculat că, din cele circa 2.000 de e-mail-uri pe care le primeşte zilnic, 1.800 sunt spam, încă aproximativ 100 sunt glume, poze sau alte asemenea mesaje inutile trimise de prieteni sau cunoscuţi şi doar 50 de mailuri sunt utile.

Cu siguranţă că 99,99% din utilizatorii de mail, fie ei casnici, fie de business au inbox-ul asaltat de asemenea mailuri nesolicitate. Conform Gartner, la ora actuală, 90% din traficul mondial de pe internet este reprezentat de spam. Însă dincolo de filtrele de e-mail şi de priceperea administratorilor de a le configura cât mai eficient, există şi alte modalităţi de a combate acest fenomen, de la educaţia utilizatorilor şi până la căile legale de acţiune.

Care ar fi paşii de urmat? „Spam-ul este o industrie cu puţini angajaţi şi mulţi colaboratori. Conform SpamHaus.org, pentru 80% din volumul total de spam generat în Statele Unite şi Europa sunt responsabili maximum 200 de spammeri „profesionişti“. Restul de 20% este asigurat de „colaboratori“, adică utilizatorii obişnuiţi care nu au o cultură a comunicării prin e-mail“, spune Radu Georgescu. Aşadar, dacă primiţi o propunere ca cea de la începutul articolului, nu-i daţi curs. Gândiţi-vă că promovarea pe o asemenea cale are toate şansele să nu treacă de filtrele de mail, iar dacă o va face, e-mailul va sta între o invitaţie de a folosi Viagra şi una care promovează site-uri pentru adulţi.

În al doilea rând, nu răspundeţi la astfel de scrisori. Oricât ar părea de cinic, nu daţi mai departe mailuri care vă invită să salvaţi viaţa cuiva necunoscut, să luptaţi împotriva abuzului asupra animalelor sau alte asemenea „momeli“, care nu sunt altceva decât modalităţi de a culege cât mai multe adrese de e-mail, care ajung ulterior în bazele de date ale spammerilor. Nu vă postaţi adresele personale pe site, e de preferat o adresă generală, de genul office@compania.ro.

Asiguraţi-vă că administratorii IT îşi fac treaba. Un filtru anti-spam, oricât de performant, devine inutil dacă nu e configurat cum trebuie. „Asemenea soluţii pot asigura o performanţă de 99%, unele chiar o garantează, aşa că nici o companie nu ar trebui să se mulţumească cu mai puţin“, spune Felix Enescu, VP Consulting la Gartner România.

„Într-o organizaţie care are cele mai performante soluţii anti-spam, administratorii nu ar trebui să-şi ocupe timpul cu această problemă mai mult de una sau două ore pe săptămână“, adaugă acesta.

Nu în ultimul rând, urmaţi calea legală. „Din punct de vedere legislativ, România este aliniată la reglementările Uniunii Europene, iar sistemul aplicabil în ţara noastră este cel de tip „opt-in“. Conform acestuia, cei care expediază mesaje comerciale trebuie să aibă acordul prealabil al destinatarilor“, explică Marian Dinu, avocat la Linklaters Miculiţii Mihai şi Asociaţii. În cazurile în care acest acord nu a fost dat, utilizatorii se pot adresa ANRCTI (Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei) sau Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. „De asemenea, cei care trimit astfel de mesaje pot fi acţionaţi direct în justiţie dacă se poate proba vreun prejudiciu“, adaugă Dinu.

În fine, cea mai puternică, dar şi cea mai neglijată soluţie e „lista neagră“. Adică raportarea spam-ului. Astfel, adresa de IP de pe care a fost trimis mesajul are toate şansele să ajungă în „blacklist“ – baze de date cu spammeri la nivel mondial, pe care aproape toate serverele le consultă – iar de la adresa respectivă nu se mai pot trimite mailuri.

NU RĂSPUNDEŢI PROVOCĂRILOR oricât de incitant ar fi mesajul sau chiar dacă apelează la latura sensibilă a destinatarului, a da mai departe un mesaj care te invită să faci acest lucru înseamnă a-ţi oferi adresa unui spammer.

FOLOSIŢI FILTRE şi soluţii anti-spam, dar mai ales asiguraţi-vă că acestea sunt configurate corect, altfel le folosiţi degeaba.

NU VĂ PROMOVAŢI prin intermediul mesajelor în masă. Dacă aveţi mulţi clienţi cărora trebuie să le trimiteţi mesaje, apelaţi la o soluţie care trimite mesajele unul câte unul şi asiguraţi-vă că fiecare dintre ei şi-a dat acordul. E mai ieftin decât să fii dat în judecată.

LISTA NEAGRĂ rămâne una dintre cele mai eficiente metode anti-spam. Pentru spammerii profesionişti înseamnă schimbarea serverului de pe care trimit, dar pentru companiile care folosesc această metodă, blocarea serverului costă bani.

E-pagube

33.000 de euro pe lună sunt pierderile generate unei companii cu o mie de salariaţi, al căror salariu mediu este de 1.000 de euro.

Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008