În ultimul an dinaintea crizei, investiţiile străine directe au fost la un pas să treacă pragul de zece miliarde de euro. Din păcate, economia mondială a intrat în colaps şi sumele atrase de peste hotare, în perioada 2009-2014, au scăzut dramatic, ajungând la cel mult o treime din nivelul-record înregistrat în 2008. Minimumul a fost atins în 2011, a urmat un reviriment în 2012, continuat în 2013 (când s-a ajuns la 2,7 miliarde de euro), însă anul ce tocmai s-a încheiat nu pare să aducă veşti prea bune: în primele zece luni, fluxul de investiţii străine directe (ISD) a atins, potrivit calculelor BNR, doar 1,6 miliarde de euro. Cum au arătat noiembrie şi decembrie din acest punct de vedere vom afla peste câteva luni, însă şi mai important este acum să estimăm ce investiţii vom reuşi să atragem în 2015.

Pentru moment, planurile companiilor străine nu sunt tocmai impresionante. Dar nici demne de ignorat. În plus, ar trebui să avem în vedere şi unele proiecte mai discrete ori pentru care decizia finală încă nu s-a luat (dar, ar putea veni pe parcursul lui 2015). Nu în ultimul rând, efectul alegerii lui Klaus Iohannis la Cotroceni, dar şi al fugii capitalurilor occidentale din Rusia, ar putea fi pozitiv pentru nivelul ISD în România. Una peste alta, par a fi unele şanse să stăm mai bine la acest capitol decât în 2014.

Industria auto, încă în top

Ce ştim cu siguranţă până acum este că Daimler va continua să investească la Cugir, unde construieşte două noi hale de producţie pentru uzina de componente auto pe care o deţine. Proiectul face parte dintr-un program de expansiune în România, în valoare totală de 300 de milioane de euro, anunţat în primăvara lui 2013.

Două investiţii în acelaşi domeniu, în valoare totală de 75 de milioane de euro şi care ar urma să ducă la crearea a 170 de locuri de muncă, au fost anunţate în primăvara lui 2014 de Constantin Stroe, președintele Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM). Acesta nu a dezvăluit numele celor doi producători de componente auto, dar a spus că ei provin din Europa de Vest şi că şi-ar dori predictibilitate fiscală – o nouă dovadă că stilul de guvernare de până acum nu are cum să ne facă atractivi în ochii oamenilor de afaceri străini.

Energia rămâne atractivă

O sumă încă şi mai impresionantă, res­pectiv 150 de milioane de dolari, şi-a exprimat intenţia să investească în România, în 2015, compania americană Stratum Energy, care exploatează un zăcământ de gaze naturale şi ţiţei la Poduri, în judeţul Bacău. Până în prezent, cei de la Stratum au cheltuit în România peste 70 de milioane de dolari. „Gazul de la Poduri va ajuta ţara să se apropie de obiectivul său privind independenţa energetică şi, prin urmare, va ajuta şi la cresterea stabilităţii în regiune“, a declarat Qasim Sharif, CEO al Stratum, citat de Agerpres.

Nu trebuie trecută cu vederea strategia de expansiune a grupului petrolier Mol. Maghiarii doresc să ajungă la 2.200 de staţii de distribuţie (de la circa 1.700 deţinute în prezent), iar România nu va fi ocolită. Din contră, managerii Mol spun că îşi doresc să ajungă între primii trei jucători de pe piaţa autohtonă a carburanţilor auto, unde deţin aproape 200 de benzinării. Asta ar însemna să-i depăşească pe ruşii de la Lukoil, care au o reţea de circa 300 de staţii.

Bătaie pe industria alimentară

40 de milioane de euro va costa construcţia unei fabrici de biscuiţi cu 300 de angajaţi la Craiova. Turcii de la ETI au demarat deja, la finele lui noiembrie 2014, lucrările la acest obiectiv, ele urmând a fi terminate în luna octombrie a acestui an. Ei au dezvăluit că au ales România datorită poziţionării geografice, stabilităţii economice şi logisticii existente.

În timp ce, în iunie 2014, grupul Niro şi Hua Yu Industrial Group din China au semnat un acord prin care ar urma să investească în România 150 de milioane de euro în agricultura bio, creşterea animalelor, producerea de biomasă şi biocombustibili şi prelucrarea laptelui şi a cărnii. Nu este clar care este stadiul actual al proiectului şi nici pe ce perioadă se vor întinde investiţiile româno-chineze.

Ceva mai modeşti, grecii de la Olympus au anunţat pentru 2015 investiţii în utilaje noi, pentru fabrica de la Hălchiu, lângă Braşov,investiții cuprinse între 5 şi 8 milioane de euro, ţintind astfel creşterea capacităţii de producţie.

Mureşul şi elveţienii

În septembrie 2014, reprezentanţii elveţienilor de la Novartis Group, care deţin fabrica Sandoz din Târgu Mureş, au dezvăluit că planul de afaceri prevede pentru 2014 şi 2015 investiţii de 13 milioane de euro în România. „Produsele de la Târgu-Mureş sunt distribuite în peste 60 de ţări de pe toate continentele. Investiţiile vizează creşterea capacităţii de fabricaţie şi creşterea capacităţii de testare analitică pentru medicamente generice“, a explicat Valentina Băicuianu, head of Public Affairs al Novartis România.

Tot o companie elveţiană şi tot din judeţul Mureş, respectiv producătorul de ţesătură de precizie Sefar SRL Sighişoara, a anunţat, în toamna anului trecut, că va investi în 2015 încă patru milioane de euro, dublându-şi practic producţia şi numărul de angajaţi.

Constructorii vor avea de muncă

Nu pot fi trecute cu vederea investiţiile anunţate de companiile imobiliare şi de reţelele comerciale. În iunie 2014, New Europe Property Investment (NEPI) anunţa că are de gând să aloce circa jumătate de miliard de euro până la finalul lui 2015 pentru dezvoltarea de spaţii comerciale şi de birouri în România. Cele mai importante proiecte sunt Mega Mall din Bucureşti (în construcţie, 165 de milioane de euro), un mall în Timişoara (78 de milioane de euro), fazele a doua şi a treia ale proiectului de spaţii de birouri The Office din Cluj-Napoca (47 de milioane de euro), extinderea şi dezvoltarea City Park Constanţa (36 de milioane de euro) şi construcţia unui centru comercial în Târgu-Jiu (30 de milioane de euro).

La rândul lor, turcii de la Opus Land doresc să finalizeze 400 de locuinţe în ansamblul Cosmopolis din Ştefăneşti, Ilfov, după o investiţie de 18 milioane de euro, în timp ce spaniolii de la Hercesa doresc să investească 30 de milioane de euro în 300 de apartamente în complexul Vivenda din Bucureşti, respectiv în renovarea unei clădiri vechi din centrul Capitalei, ce ar urma să fie transformată în hotel.

Mai multe lanţuri comerciale şi-au anunţat şi ele continuarea expansiunii, într-un ritm mai mult sau mai puţin alert. Cei de la Billa, de pildă, au negat de curând intenţia de a vinde reţeaua din România şi au spus că vor continua extinderea pe piaţa autohtonă. În creştere este şi Brico Dépôt, care de la opt magazine deţinute în prezent doreşte să ajungă la 40-50 de unităţi. Şi concurenţii de la Dedeman vor contiua să-şi mărească reţeaua, în timp ce o strategie similară, dar cu paşi mai prudenţi, au şi germanii de la Horn­bach. Aceştia au achiziţionat fostul magazin Obi de la Sibiu şi doresc să-l redeschidă sub marca proprie până în februarie 2016.

Expansiunea este cuvântul de ordine şi pentru grecii de la Jumbo, care şi-au planificat să deschidă în acest an trei noi magazine, la Piteşti, Ploieşti şi Arad. Nu dau semne că ar avea de gând să se oprească din extindere nici alţi retaileri cunoscuţi, cum ar fi Lidl, Penny Market, Mega Image sau Kaufland. Acesta din urmă, de exemplu, a ajuns deja la o reţea de 100 de magazine şi ar mai putea inaugura încă cel puţin şase unităţi în cursul acestui an.

Bani pentru natură

Sume impresionante vor fi cheltuite în 2015 şi pentru retehnologizarea unor obiective industriale deţinute de firme străine în România. În toamna lui 2014, managementul ArcelorMittal Galaţi anunţa că este nevoie urgentă de investiţii de 100 de milioane de euro în combinatul siderurgic, pentru a respecta standardele europene în domeniu şi pentru ca acesta să devină o unitate de producţie modernă. Nu e clar încă pe ce perioadă se vor întinde investiţiile menţionate.

Tot pentru respectarea normelor europene (în special, în ceea ce priveşte poluarea) vor cheltui în total peste 220 de milioane de euro şi proprietarii Azomureş. Potrivit directorului general Mihai Aniţei, dacă lucrările respective nu ar fi avut loc, combinatul nu ar mai fi avut voie să funcţioneze începând cu 1 ianuarie 2016. Şi în acest caz este încă neclar ce sumă a fost alocată retehnologizării pentru 2015.

Două echipamente ce urmează să reducă mirosul de cauciuc emanat de uzina Continental din Timişoara vor fi instalate până la finele acestui an. În total, costul pentru asigurarea confortului olfactiv al localnicilor se va ridica la 9,5 milioane de euro.

Planuri în pericol

Nu toate investiţiile anunţate iniţial pentru 2015 se vor şi concretiza. În urmă cu două luni, OMV Petrom a anunţat că veniturile sale au scăzut cu 11% în perioada ianuarie-septembrie 2014, iar profitul net s-a redus cu 34% (comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent). De vină par a fi scăderea preţurilor la ţiţei, dar şi acciza suplimentară pe carburanţi introdusă în cursul anului trecut. Drept urmare, managementul gigantului energetic a dezvăluit că „am început un proces de revizuire a proiectelor noastre de investiţii”. Noile planuri pentru 2015 urmează să fie anunţate în februarie.

Tot sub semnul întrebării stă şi extinderea reţelei de benzinării Gazprom în România. Aceasta ar fi trebuit să ajungă la 120 de unităţi în 2015, dar deocamdată doar 11 staţii de carburanţi ale companiei ruseşti sunt deschise. Iar problemele economiei de la răsărit ar putea să îngheţe pentru multă vreme expansiunea în România. În noiembrie 2014, Gazprom anunţase investiţii de 18 miliarde de dolari, însă canalizate spre construcţia unei noi conducte spre China. În plus, de atunci a urmat colapsul din decembrie al rublei, iar concernul german BASF a anulat un schimb de acţiuni cu gigantul rus, ceea ce reprezintă o nouă lovitură pentru acesta din urmă.

 

  • 0,5 miliarde de euro este suma pe care NEPI şi-a programat să o investească în proiecte de spaţii comerciale sau de birouri din România în perioada 2014-2015

     

  • 150 de milioane de dolari vor să investească americanii de la Stratum Energy în creşterea capacităţii de producţie a zăcământului de gaze naturale pe care îl exploatează în judeţul Bacău