În România, pensiile speciale reprezintă un sistem aparte față de pensiile standard, fiind destinate unor categorii de salariați din diferite sectoare ale statului. Aceste pensii sunt susținute din fondurile publice, provenind din contribuțiile tuturor salariaților, ce sunt de 25% din salariul brut lunar.
La finalul lunii octombrie, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) raporta că în România există 11.723 de pensii speciale. Dintre acestea, doar 8.000 sunt acordate persoanelor care au cotizat efectiv la sistemul public de pensii, iar restul de 3.722 sunt pentru beneficiari care nu au contribuit deloc. O mare parte din acești beneficiari sunt foști magistrați, care primesc pensii substanțiale, ce ajung la sume de peste 5.000 de euro pe lună.
Pensiile speciale ale magistraților: o explicație financiară detaliată
Magistrații sunt printre cei mai privilegiați beneficiari ai pensiilor speciale din România. Potrivit Legii nr. 303/2022, pensia de serviciu a unui judecător sau procuror se calculează la 80% din baza de calcul, care include salariul brut și diverse sporuri din ultima lună de activitate. În cazul în care pensia este acordată pe motiv de invaliditate, aceasta se stabilește la 80% din pensia de serviciu.
Această legislație favorabilă are un impact major asupra bugetului public. Foștii magistrați, care nu au cotizat la sistemul public de pensii, beneficiază de pensii semnificativ mai mari decât ar fi primit dacă s-ar fi pensionat conform regulilor standard ale sistemului public. Spre exemplu, pensia medie pentru un fost procuror sau judecător ajunge la aproximativ 5.000 de euro pe lună, în condițiile în care doar 7.279 lei ar fi fost pensia normală, dacă nu ar fi existat aceste stimulente suplimentare.
Ce sunt pensiile de serviciu și de ce sunt atât de mari?
Pensiile speciale, cunoscute și sub denumirea de pensii de serviciu, sunt reglementate prin legi speciale care stabilesc condițiile de acordare și calculează pensiile în funcție de venitul avut în ultima perioadă de activitate.
De fiecare dată când salariul minim pe economie crește, pensiile speciale urmează același model, fiind legate direct de salariul aflat în plată pe funcțiile respective. Astfel, pensiile nu sunt corelate cu contribuțiile efective la sistemul public de pensii, ci cu nivelul veniturilor brute ale persoanei înainte de pensionare.
Acest tip de pensie a fost introdus pentru a recompensa anumite funcții de stat, precum cele din justiție sau diplomație, însă a devenit un subiect de controverse.
Pensiile speciale ale foștilor consuli și diplomați
Legea nr. 216/2015 reglementează acordarea pensiilor speciale pentru membrii Corpului diplomatic și consular al României. Pensiile se calculează la 80% din venitul lunar brut din ultima lună de activitate, la care se adaugă indemnizațiile și sporurile aferente. Astfel, pensiile acordate foștilor diplomați și consuli pot fi substanțiale, având în vedere salariile mari din domeniul diplomatiei.
Condițiile pentru acordarea pensiei speciale sunt stricte. Membrii Corpului diplomatic trebuie să aibă cel puțin 12 ani de activitate în Ministerul Afacerilor Externe și o vârstă minimă de 60 de ani. De asemenea, diplomații care au activat în misiuni externe pentru o perioadă de cel puțin 4 ani pot beneficia de pensii speciale la aceleași condiții, potrivit Adevărul.
Pensiile speciale ale personalului din aviația civilă
Un alt sector unde se acordă pensii speciale este aviația civilă. Potrivit Legii nr. 223/2007, piloții și personalul aeronautic civil navigant beneficiază de pensii de serviciu, ce se calculează la 80% din media veniturilor brute din ultimele 12 luni de activitate.
Aceste pensii sunt oferite și celor care pierd capacitatea de muncă din cauza unui accident de aviație, fiind o măsură de protecție pentru personalul care desfășoară activități periculoase.
Pensiile speciale pentru personalul auxiliar din instanțele de judecată
Un alt grup beneficiază de pensii speciale: personalul auxiliar din instanțele judecătorești. Legea nr. 567/2004 reglementează pensiile de serviciu pentru grefieri, consilieri juridici și personalul de specialitate în domeniul criminalisticii. Pensiile lor sunt calculate la 80% din veniturile brute realizate în ultimele 12 luni de activitate.
Condițiile pentru acordarea pensiei speciale sunt clare: este necesar ca persoanele în cauză să fi activat timp de cel puțin 20-25 de ani în domeniul respectiv și să aibă vârsta de 60 de ani.
Pensiile speciale ale foștilor funcționari parlamentari
Funcționarii publici parlamentari sunt și ei beneficiare ale pensiilor speciale, conform Legii nr. 7/2006. Aceste pensii se acordă pe baza unui procent din venitul realizat în ultimele 12 luni de activitate, însă nu pot depăși salariul brut.
Condițiile de pensionare sunt stabilite pe baza unui stagiu minim de 30 de ani de cotizare, cu o perioadă de activitate în structurile Parlamentului între 4 și 14 ani. Această categorie include personalul care activează în cadrul Parlamentului sau al Curții Constituționale.
Pensiile speciale ale foștilor angajați ai Curții de Conturi
Angajații Curții de Conturi beneficiază, de asemenea, de pensii speciale, reglementate de Legea nr. 94/1992. Pensiile sunt calculate pe baza veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate.
Condițiile de pensionare sunt similare celor din alte domenii, având în vedere vârsta standard de pensionare și o perioadă de stagiu de cotizare.
Note finale asupra pensiilor speciale
Pensiile speciale sunt reglementate de un cadru legislativ complex, cu scopul de a recompensa anumite funcții publice. Aceste pensii sunt legate de veniturile obținute în perioada activității și beneficiază de un regim favorabil, fiind susținute integral de bugetul de stat.