Cele mai mari proiecte finanţate de UE în România

Reabilitările de căi ferate, construcţia de autostrăzi şi extinderea reţelelor de apă şi canalizare par să-şi fi luat partea leului din fondurile europene alocate ţării noastre în primii ani de după aderare.

La 31 iulie 2014, din cele peste 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, în perioada 2007-2013, sub formă de fonduri structurale şi coeziune, doar 35,5% ajunseseră efectiv în România. Cu alte cuvinte, în primii şapte ani şi jumătate după intrarea în UE, am reuşit să cheltuim doar o treime din sumele alocate de Bruxelles pentru reducerea diferenţelor dintre noii şi vechii membri. Unii ar putea spune că veştile nu sunt neapărat rele. Că, oricum, primii ani i-am pierdut cu lungile şi complicatele procese de constituire şi acreditare a autorităţilor de management pe fiecare program sectorial în parte. Sau că programul în sine a fost un succes, având în vedere că au fost depuse proiecte în valoare de nu mai puţin de 73 de miliarde de euro, s-au aprobat proiecte de 21,8 miliarde de euro (cu două miliarde şi jumătate peste suma alocată) şi s-au semnat, până în prezent, contracte de finanţare de 19,5 miliarde de euro (din nou, mai mult decât banii pregătiţi de Bruxelles). Optimiştii mai spun şi că avem timp, până la 31 decembrie 2015, să cheltuim banii alocaţi, dar şi că pentru unele programe s-a obţinut finanţarea defalcată, pe faze de construcţie sau pe porţiuni de proiect, astfel încât dacă un proiect nu este finalizat până la expirarea perioadei de graţie, măcar ceea ce s-a făcut până atunci să fie decontat de Comisia Europeană.

Cifrele nu mint

De cealaltă parte se situează criticii modului în care are loc absorbţia fondurilor UE. Dincolo de anii pierduţi la începutul exerciţiului financiar 2007-2013, ei se uită pe statistici şi observă un lucru îngrijorător – între 31 decembrie 2013 şi 31 iulie 2014, s-au depus la Bruxelles declaraţii de cheltuieli doar pentru 3% din fondurile totale alocate. Cu alte cuvinte, în ultimele şapte luni am solicitat rambursarea a numai 575 de milioane de euro, proporţia respectivelor declaraţii în total crescând neglijabil, de la 33,5% la 36,5%. Cea mai proastă situaţie este, de departe, înregistrată în cazul Programului Operaţional Sectorial pentru Transporturi (POS Transport), unde în lunile ianuarie, februarie, martie şi mai ale acestui an nu a fost depusă nicio cerere de rambursare, iar în aprilie, iunie şi iulie s-au depus cereri în valoare totală de 75 de milioane de euro, respectiv 1,7% din total.

„Situaţia absorbţiei fondurilor europene, după prima jumătate a lui 2014, arată că ne îndreptăm spre un bilanţ dezastruos anul acesta. Deşi avem nevoie ca, până la sfârşitul anului, să cheltuim aproape trei miliarde de euro din fonduri europene pentru a evita pierderea lor, la jumătatea anului abia avem jumătate de miliard de euro solicitaţi Comisiei Europene“, spunea recent Alexandru Nazare, fost ministru al Transporturilor în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.

La rândul său, preşedintele Traian Băsescu afirma, în urmă cu puţină vreme, că urmăreşte „cu atenţie absorbţia fondurilor europene, cu care s-a lăudat atât de mult Guvernul Ponta“. Şeful statului arăta că o creştere masivă a plăţilor către România, înregistrată în 2012 şi 2013, se datorează facturilor emise pentru contractele semnate în timpul guvernării Boc. Ceea ce pare din ce în ce mai verosimil, având în vedere frâna bruscă pe care a înregistrat-o majorarea procentului de absorbţie în cursul acestui an.

Optimism nejustificat

Nu la fel de îngrijorat pare a fi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici. Din contră, acesta dă semne de încredere în viitor nu tocmai susţinute de realitate. Într-o discuţie online cu cititorii euractiv.ro, ministrul spunea că în 2013 rata de absorbţie a fost aproximativ 23% din total şi că, având în vedere acest lucru, s-ar putea ajunge să utilizăm mai bine de trei sferturi din bani. „Dacă luăm în calcul un minim de 23% pentru 2014 şi 2015, aceasta înseamnă că ajungem la aproape 80% din fondurile alocate“, explica el. Problema este că rezultatele de până în prezent, pe anul 2014, sunt mai mult decât descurajatoare. Mai mult, Teodorovici crede că vor fi programe unde vom cheltui toţi banii. „Sunt convins că programul de creştere a competitivităţii economice va avea la finalul lui 2015 o absorbţie de 100%. Acest lucru este valabil și pentru POS DRU. Vom transfera toate sumele necheltuite până acum către alte proiecte ce pot fi implementate, astfel încât să nu pierdem niciun ban“, declara el recent.În ceea ce priveşte potenţialul dezastru din zona POS Transport, ministrul Fondurilor Europene a mărturisit, în cadrul aceleiaşi discuţii online, că se încearcă un artificiu. „Pentru a reduce riscul de pierdere a fondurilor pe Programul de Transport va trebui să luăm în considerare proiectele «retrospective», adică acele proiecte deja finanţate din alte surse (buget de stat, BEI, BERD etc.) care să fie tratate ca proiecte europene şi finanţarea deja realizată şi cea viitoare să fie solicitată Comisiei Europene la rambursare. Se aplică deja în alte state membre“, a explicat el.

Visând la viteză

Dincolo de situaţia tot mai îngrijorătoare a ritmului de cheltuire a banilor europeni, există totuşi, şi jumătatea plină a paharului. Respectiv, am reuşit să cheltuim până acum peste şase miliarde de euro, în mare parte pentru lucruri palpabile. Dacă tot vorbeam de POS Transport ceva mai sus, în acest domeniu, care are alocate de la Bruxelles 4,4 miliarde de euro pentru 2007-2013, sunt finanţate proiecte extrem de importante din infrastructura naţională. Astfel, s-au alocat aproape două miliarde de euro din fonduri UE pentru A1, autostrada care urmează să lege Bucureştiul de reţeaua europeană de transport rutier rapid. Sectoarele Orăştie-Sibiu şi Lugoj-Deva (loturile 2 şi 3), respectiv Dumbrava-Ilia, vor „înghiţi“ aproape un miliard de euro, ocupând unele din primele locuri în clasamentul sectorului. Restul banilor sunt alocaţi celorlalte tronsoane ale autostrăzii dintre Sibiu şi graniţă (cu excepţia sectorului Deva-Orăştie, care a fost finanţat tot de UE, dar prin fonduri pre-aderare). Iar ceea ce este cu adevărat important este că aproape 140 de kilometri din autostrada construită cu fonduri europene sunt deja gata, iar alţi 40 de kilometri ar putea fi terminaţi până la finalul acestui an. Vor rămâne să fie finalizaţi, în 2015, 20 de kilometri între Pecica şi Arad şi 25 de kilometri între Timişoara şi Lugoj, iar în 2016 alţi 70 de kilometri între Dumbrava şi Deva (loturile 2,3 şi 4 din tronsonul Lugoj-Deva). După care, ceea ce părea de domeniul fantasticului în urmă cu numai zece ani, va deveni realitate: o legătură completă pe autostradă între Sibiu şi Viena. Dar, sume încă şi mai mari au fost alocate reabilitării unor tronsoane ale principalei căi ferate care merge spre Vest. Mai exact, 1,2 miliarde de euro (divizate în două proiecte separate) vor fi investite în reconstrucţia liniei Sighişoara-Simeria, astfel încât să permită viteze de până la 160 de kilometri pe oră. Deocamdată, evoluţia lucrărilor (împărţite în cinci loturi) variază între 1% şi 57%.

Bine aţi venit în secolul 21!

Sume deloc neglijabile (respectiv 4,4 miliarde de euro) au fost pregătite de Uniunea Europeană pentru proiectele din zona de mediu. Cu o singură excepţie (reabilitarea zonei costiere în judeţul Constanţa), cele mai mari investiţii din acest program operaţional sunt dedicate extinderii, reabilitării sau modernizării reţelelor de apă şi canalizare şi a sistemelor de epurare a apelor uzate. Nici nu e de mirare, având în vedere că, potrivit statisticilor, doar circa 12 milioane de persoane din România (respectiv, circa 60% din locuitori) au acces la reţelele publice de apă potabilă. Cei care sunt conectaţi la un sistem de canalizare sunt încă şi mai puţini, respectiv 9,3 milioane. Ţara noastră se situează pe ultimul loc în UE la cele două capitole, fiind depăşită chiar şi de Bulgaria.

Mai trebuie spus că la proiectele din top 10 se mai adaugă contribuţii ale Uniunii Europene cuprinse între 34 şi 100 de milioane de euro în fiecare caz pentru modernizarea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă potabilă şi preluare şi tratare a apelor uzate în alte 25 de judeţe, de cele mai mari sume beneficiind Mureş, Timiş, Bacău, Maramureş, Suceava, Teleorman şi Galaţi.

Campionii de la Regio

Nu la fel de impresionante, în ceea ce priveşte numărul de zerouri, sunt cele mai mari proiecte finanţate prin Programul Operaţional Regional (Regio). Cu mici excepţii, investiţiile din partea de sus a clasamentului se referă la reabilitări de drumuri judeţene, cei mai mulţi bani primindu-i proiectul de modernizare a DJ 223 Cernavodă-Ion Corvin în judeţul Constanţa (22 de milioane de euro), urmat de reabilitarea a 65 de kilometri din DJ 606 în judeţul Mehedinţi (cu 21,9 milioane de euro).

În total, Regio are alocate aproape patru miliarde de euro pentru acest exerciţiu financiar, iar până la 31 iulie 2014 fuseseră depuse în cadrul acestui program de finanţare aproape 10.000 de proiecte, cu o valoare de 14 miliarde de euro. Din acestea, au fost aprobate puţin sub jumătate din idei, cu o valoare de 4,75 miliarde de euro, fiind deja semnate peste 4.000 de contracte, cu o valoare a finanţărilor UE de peste 4,3 miliarde de euro. De altfel, Regio stă cel mai bine dintre toate programele sectoriale (cu excepţia PO Dezvoltarea Capacităţii Administrative, care are însă alocate în total doar 200 de milioane de euro) în ceea ce priveşte cererile de rambursare trimise la CE (49% din total) şi în ceea ce priveşte banii deja primiţi (46,7% din total).

Cum, însă, cu o floare nu se face primăvară, dacă nu vom asista cât mai repede la o schimbare semnificativă a atitudinii guvernanţilor în ceea ce priveşte fondurile europene, riscăm să vedem, la sfârşitul lui 2015, că am pierdut multe miliarde de euro din banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziţie gratuit.

19,2 miliarde de euro a avut alocate România din fonduri europene pentru perioada 2007-2013, pentru şapte programe sectoriale. Până în prezent, am cheltuit doar o treime din sumă