Managerii de spitale, managerii generali şi directorii medicali au cei mai mari coeficienţi de ierarhizare din sistemul sanitar, iar un medic, în funcţie de vechime şi de ierarhia profesională, pleacă de la un coeficient minim de 1,90 şi poate ajunge până la 11,53. Potrivit proiectului de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cele mai mari salarii de bază pentru funcţii de conducere din unităţi sanitare, de asistenţă socială şi asi
Managerii de spitale, managerii generali şi directorii medicali au cei mai mari coeficienţi de ierarhizare din sistemul sanitar, iar un medic, în funcţie de vechime şi de ierarhia profesională, pleacă de la un coeficient minim de 1,90 şi poate ajunge până la 11,53.
Potrivit proiectului de Lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cele mai mari salarii de bază pentru funcţii de conducere din unităţi sanitare, de asistenţă socială şi asistenţă medico-socială revin managerilor şi managerilor generali, iar cele mai mici, infirmierilor şi brancardierilor, spălătoreselor şi îngrijitoarelor.
Astfel, pentru un manager al unui spital cu peste 400 de paturi sunt prevăzuţi coeficienţi cuprinşi între 8,57 şi 9, pentru managerul unui spital cu mai puţin de 400 de paturi coeficientul minim este 8,36, iar cel maxim 8,57, în timp ce managerii serviciilor de ambulanţă pot avea cel puţin 8,57 salarii minime şi cel mult 9.
Cel mai mic coeficient stabilit pentru un director medical este 7,96, iar cel mai mare – 8,78.
1,25 pentru infirmieră
Un medic şef dintr-un ambulator de specialitate poate pleca de la un coficient minim de 7,96 şi poate ajunge până la cel mult 8,16, în timp ce un medic primar poate primi cel puţin 4,86 salarii minime dacă lucrează în unităţi sanitare, cu excepţia celor cuprinse în unităţi clinice, şi unităţi de asistenţă medico-socială şi cel mult 11,53 salarii minime, dacă îşi desfăşoară activitatea în anatomia patologică şi medicina legală.
Cel mai mic coeficient din sistemul sanitar – 1,25, este atribuit infirmierei.
Proiectul de act normativ mai prevede că în unităţile sanitare, de asistenţă socială şi de asistenţă medico-socială, unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture, precum şi personalul care lucrează în două ture în sistem de 12 cu 24 poate primi, în locul sporului pentru munca prestată în timpul nopţii, un spor de 15 la sută din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei, respectiv două ture.
„Gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază în zilele lucrătoare se salarizează cu un spor de până la 75 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 25 la sută”, se mai arată în proiectul de lege.
De asemenea, gărzile efectuate de personalul sanitar cu pregătire superioară, pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului de lucru de la funcţia de bază, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, nu se lucrează, se salarizează cu un spor de până la 100 la sută din tariful orar al salariului de bază, dar care nu poate fi mai mic de 50 la sută.
Medicii care sunt nominalizaţi să asigure asistenţa medicală de urgenţă, prin chemări de la domiciliu, vor fi salarizaţi pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu un venit determinat în funcţie de 40 la sută din tariful orar aferent salariului de bază şi numărul de ore cât asigură garda la domiciliu.
SURSA: Mediafax