În ultimul an, piaţa locală a materialelor de construcţii a înregistrat opt tranzacţii importante evaluate de Capital la peste 650 mil. euro. Preluarea facilităţilor Lafarge de către CRH se plasează detaşat în fruntea listei şi marchează o tendinţă de concentrare a activităţii pe câteva grupuri puternice.
Toate cele opt tranzacţii identificate de Capital au avut ca actori principali producători sau fonduri de investiţii cu interese extinse în afara României. Toţi cumpărătorii implicaţi în aceste tranzacţii şi-au întărit poziţiile pe piaţa locală şi privesc regiunea Central şi Est Europeană ca pe o contrapondere necesară la activitatea pe care o desfăşoară în vestul Europei. Noii proprietari ai celor nouă fabrici vândute în ultimul an îşi dispută o piaţă evaluată anul trecut la circa 3,2 miliarde de euro, în scădere cu circa 1,8 miliarde de euro faţă de perioada de vârf.
„Concentrarea pieţei de materiale de construcţii continuă până se va ajunge, probabil, la o integrare de produse, astfel încât un singur producător să poată oferi tot ce este necesar pentru o construcţie. Tendinţa producătorilor este aceea de a oferi produse care să necesite cât mai puţină manoperă la montaj, astfel încât să se asigure un cost cât mai rezonabil al construcţiei“, a declarat Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii (APMCR).
El constată că, în ultima perioadă, s-au făcut tranzacţii cu firme sănătoase, chiar dacă apar în continuare şi achiziţii de firme aflate în situaţii financiare proaste. Sectorul construcţiilor a prins şi anul trecut podiumul insolvenţelor, cu 2.861 de firme intrate în reorganizare, potrivit Coface. Construcţiile au ocupat poziţia a treia, după comerţul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţie, în topul sectoarelor cu cel mai mare număr de insolvenţe. Practic, la fiecare 1.000 de firme active în construcţii, 104 sunt în insolvenţă. Specialiştii Coface au identificat şi 4.091 de firme din construcţii aflate în pragul insolvenţei.
„Piaţa începe să se trieze şi marii jucători vor face achiziţii în continuare, pentru a-şi întări poziţia. Foarte mulţi competitori de talie mai mică, responsabili de provocarea unui război al preţurilor inexplicabil, au ajuns la fundul sacului şi se oferă la vânzare. Suntem asaltaţi cu astfel de propuneri din partea competitorilor. Vor mai avea loc achiziţii şi fuziuni. Sunt foarte mulţi producători pe toate segmentele şi oamenii nu mai câştigă bani“, explică situaţia Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast. Analizând afacerile din 2013 ale primilor 15 jucători din zona de adezivi şi tencuieli, el a constatat că aceştia au raportat un profit de numai 10 mil. euro, în timp ce restul competitorilor de pe această piaţă au pierdut 29 mil. euro în acelaşi an. În această situaţie, Bărbuţ consideră că ori apar coagulări, ori falimente.
„Partea proastă este că în România nu prea mai sunt multe companii de achiziţionat. Companiile cu capital integral românesc vizibile în piaţă pot fi numărate pe degetele de la o mână, partea grea a industriei este deja integrată european, aparţine marilor grupuri europene“, menţionează preşedintele APMCR.
Proprietarul AdePlast susţine că a fost contactat de fonduri de investiţii interesate de plasamente pe piaţa locală, însă nu a acceptat ofertele primite, deoarece este preocupat de dezvoltarea unei afaceri de familie.
„Comparativ cu alte state, în care, în domeniul construcţiilor, nu prea mai sunt multe de făcut şi unde companiile trăiesc din reparaţii şi întreţinere, la noi încă este mult de construit“, explică Bărbuţ interesul acestor jucători pentru piaţa românească.
Tranzacţiile deceniului
Cu irlandezii de la CRH intraţi în negocieri exclusive cu Lafarge şi Holcim pentru achiziţia celor 24 de fabrici de ciment care stau în calea fuziunii dintre cei doi giganţi, cea mai mare tranzacţie din ultimele două decenii a intrat în ultimul stadiu. Aceasta are şi implicaţii locale, unde vânzătorii au decis să renunţe la toate facilităţile de producţie ale Lafarge. Astfel, CRH va prelua în România cele două fabrici de ciment de la Medgidia şi Hoghiz, staţia de măcinare de la Târgu-Jiu, cele 15 staţii de betoane şi cele patru staţii de betoane mobile. Lafarge a investit până acum în România circa 700 mil. euro, iar cele două fabrici ale companiei pot fi evaluate la circa 500 mil. euro. Casa de avocatură NNDKP a asistat Lafarge pentru vânzarea activelor locale.
Tranzacţia prin care francezii de la Saint-Gobain, al doilea cel mai mare producător de materiale de construcţii din lume după formarea conglomeratului LafargeHolcim, au preluat de la familia Burkard-Schenker 16% din producătorul elveţian de materiale chimice Sika şi 52% din drepturile de vot ale acestor acţionari are şi ea implicaţii pe piaţa românească. Saint-Gobain activează la nivel local pe două direcţii: producţia de sticlă şi cea de adezivi şi mortare; în timp ce Sika are o fabrică de aditivi în Braşov şi una de mortare uscate în Cluj. Tranzacţia de 2,4 mld. euro este înţepenită acum într-un proces juridic, după ce directorii Sika şi o parte din membrii consiliului de administraţie al companiei au ameninţat că vor demisiona dacă achiziţia va fi dusă la final.
Investitori în construcţii
Fondul de investiţii Platinum Equity, controlat de miliardarul american Tom Gores, a cumpărat grupul spaniol Terratest, specializat în fundaţii speciale, care operează şi în România prin intermediul Terratest Geotehnic. La nivel local, constructorul a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 5,37 mil. euro. Printre lucrările la care a participat Terratest în România se numără fundaţia Mega Mall, pereţii mulaţi ai Palas Iaşi, Laguna Residence şi Alia Apartments şi o serie de lucrări de infrastructură printre care pereţii mulaţi ai depoului Străuleşti de pe magistrala 4 de metrou şi piloţii prefabricaţi pentru podul peste Dunăre Vidin-Calafat.
Producătorul irlandez de profile metalice Kingspan, prezent în România cu birouri de vânzări, a cumpărat compania belgiană Joris Ide într-o tranzacţie evaluată la 315 mil. euro. Achiziţia reprezintă intrarea irlandezilor pe producţie la nivel local, în contextul în care Joris Ide deţine o fabrică de panouri metalice la Buziaş. Grupul Joris Ide, controlat în proporţie de 60% de fondul de investiţii Ergon, deţine în România producătorul de materiale de construcţii Megaprofil, care anul trecut a raportat afaceri de 28,4 mil. euro.
Fondul de investiţii Asia Debt Management Capital (ADM Capital) din Hong Kong a cumpărat anul trecut 85% din producătorul de cărămizi Ceramica Iaşi de la fondul american Advent International. Această tranzacţie a marcat intrarea pe piaţa din România a primului fond de investiţii originar din Asia. Americanii au ieşit în pierdere de pe urma acestei afaceri, în contextul în care au preluat Ceramica Iaşi în 2007 pentru circa 35 mil. euro, iar acum tranzacţia a fost estimată la circa 10 mil. euro.
Grupul german Veka, unul dintre principalii producători de profile PVC pentru ferestre şi uşi din lume, a achiziţionat la începutul anului trecut compania Gealan de la fondul de investiţii Halder Beteiligungsberatung. În urma acestei tranzacţii, nemţii vor ajunge la o cifră de afaceri anuală de peste 1 mld. euro. În România, Gealan are o poziţie superioară, controlând aproape 10% din piaţa de profil şi rulând afaceri de circa 28 mil. euro, dublu faţă de Veka. Nemţii funcţionează pe piaţa românească doar ca furnizor de tâmplărie termoizolantă, majoritatea produselor vândute în ţară fiind realizate în Germania, însă preluarea operaţiunilor Gealan a presupus şi achiziţia fabricii din cartierul bucureştean Militari, care are o capacitate de producţie de 15.000 de tone anual.
În vara anului trecut, producătorul de structuri prefabricate Somaco, deţinut de fondul de investiţii suedez Oresa Ventures, a investit 8 mil. euro pentru achiziţia fabricilor Europrefabricate din Timişoara şi Târgovişte. Preluarea a fost asigurată prin contribuţie financiară directă şi împrumuturi bancare.
Piaţă în creştere
În ceea ce priveşte evoluţia pieţei materialelor de construcţii, Claudiu Georgescu estimează pentru acest an o creştere de cel puţin 2-3%, care ar putea fi îmbunătăţită de demararea unor lucrări de infrastructură.
„Cheltuielile cu infrastructura au fost oprite anul trecut din motive independente de voinţa factorilor economici. Anul acesta, bugetul votat în parlament este înfloritor şi ar permite o creştere sustenabilă de 5-7% a întregului sector, dar una este în buget şi alta este la sfârşitul anului. Fără modificări la bugetul de stat estimez o creştere de 5-7%, iar cu modificări negative la bugetul de stat va fi cel mult o creştere de 2-3%“, preconizează preşedintele APMCR.
Minima creştere va fi susţinută de capitalul privat, în principal pe sectorul construcţiilor de locuinţe. În primele nouă luni ale anului trecut au fost construite 28.555 de locuinţe, în creştere cu 1.962 de unităţi faţă de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.
