Codaşii de ieri sunt liderii de azi, iar fruntaşii din trecut se văd depăşiţi de alte companii, care au reuşit să avanseze rapid în topul celor mai performante companii listate la bursă. Rompetrol Well Services, Elecromagnetica şi Dafora, urmate de Banca Transilvania şi BRD, sunt companiile care au creat anul trecut cea mai mare valoare pentru acţionari, potrivit studiului realizat de Contrast Management Consulting Bucureşti. Lideri ai clasamentului celor mai performante com
Codaşii de ieri sunt liderii de azi, iar fruntaşii din trecut se văd depăşiţi de alte companii, care au reuşit să avanseze rapid în topul celor mai performante companii listate la bursă.
Rompetrol Well Services, Elecromagnetica şi Dafora, urmate de Banca Transilvania şi BRD, sunt companiile care au creat anul trecut cea mai mare valoare pentru acţionari, potrivit studiului realizat de Contrast Management Consulting Bucureşti. Lideri ai clasamentului celor mai performante companii listate la bursă, acestea au găsit strategii potrivite atåt pentru modificări în cadrul companiei, cåt şi pentru a se adapta la tendinţele externe.
Investitorii care le-au cumpărat acţiunile au obţinut nu numai randamente mari la bursă, ci şi „asigurări“ de creştere durabilă în viitor, în condiţiile în care rezultatele financiare au arătat bine atåt la profit, cåt şi la venituri. Astfel, analiza Contrast le-a acordat punctaje bune şi pentru rentabilitatea capitalului, şi pentru indicatorul combinat de creştere. Acesta din urmă evaluează potenţialul de dezvoltare al unei companii luånd în considerare investiţiile efectuate şi modul în care acestea influenţează veniturile. Un echilibru între toate aceste elemente asigură o reţetă durabilă de succes. Dimpotrivă, orientarea doar către profit ajunge să creeze probleme în viitor.
Zece dintre companiile analizate, cu excepţia instituţiilor financiare şi a firmelor pentru care calculul rentabilităţii reale a capitalului nu a fost posibil, au fost încadrate de studiul Contrast în categoria „creatorilor de valoare“. Pentru Dafora, Antibiotice, Electromagnetica şi Artrom, a fost chiar o repetare a performanţei din 2006, în condiţiile în care investiţiile le-au ajutat să păstreze corelarea între profitabilitate şi creştere.
De cealaltă parte, companii orientate în special către profit în 2006 („profit seekers“) au devenit „underperformers în 2007, aşa cum a fost cazul Impact şi Zentiva. Cåţiva „vånători“ ai profitului din 2006 au reuşit totuşi să treacă anul trecut în categoria creatorilor de valoare, graţie investiţiilor semnificative realizate şi dezvoltării afacerilor: Rompetrol Well Services, Biofarm sau Condmag.
Cele mai spectaculoase evoluţii în clasamentul performanţei faţă de 2006 le-au avut cinci companii. Din sectorul chimic, Azomureş şi Amonil au cåştigat un plus de 42,5 puncte, respectiv 37,7 puncte. Ambele au pornit însă de la un nivel foarte scăzut al punctajului şi au fost ajutate de creşterea preţului la îngrăşăminte, care s-a adăugat impactului pozitiv adus de măsurile de restructurare. În cazul Electroputere, care a avut rezultate financiare mult sub medie, avansul remarcabil (Ă39,5puncte) s-a datorat în special scorului maxim obţinut pentru indicatorul de creştere combinată, compania reevaluåndu-şi anul trecut activele imobilizate (majorare de 378%). Creşteri de punctaj mai mari de 33 de puncte au avut şi două companii active în sectorul energiei primare – Oil Terminal şi Rompetrol SA – ambele susţinute în principal de randamentul bun al acţiunilor.
Perdanti
Din păcate, faţă de 2006, a crescut şi numărul companiilor neprofitabile. Astfel, 12 societăţi nu au reuşit anul trecut să se dezvolte şi să obţină o rentabilitate reală a capitalului pozitivă. Printre acestea se numără şi „vedete“ ale clasamentului din anul precedent, influenţate negativ de mediul extern nefavorabil (ex. în sectorul aeronautic). „Turbulenţele înregistrate în ultimul trimestru al anului pe pieţele financiare externe au afectat evoluţia pieţei de capital, şi, prin urmare, a costurilor de finanţare, conducånd, în multe dintre companiile analizate, la o scădere a rentabilităţii reale a capitalului“, spune Remus Laeş, managing director Contrast Management-Consulting. Pentru o serie de companii, care au avut poate strategii coerente de creştere, eşecul a survenit din cauza implementării greşite a acestora la nivel operaţional, astfel încåt valoarea a fost distrusă în final. Unul dintre punctele slabe ale companiilor listate, evidenţiate de studiu, este şi locul secundar pe care îl ocupă în strategiile acestora inovarea şi investiţiile în cercetare-dezvoltare. În plus, arată Remus Laeş, majoritatea urmăresc diferenţierea prin preţ şi mai puţin prin calitate sau valoare adăugată şi prea puţine sunt prezente pe pieţele externe şi prin alte forme decåt exportul.
Metodologie
PUNCTAJ
S-au alocat 25 de puncte pentru fiecare din cei patru indicatori-cheie folosiţi, cu un interval între poziţii de 0,5 puncte. O companie poate obţine maximum 100 puncte.
INDICATORI-CHEIE
1. Rentabilitatea reală a capitalului â Rentabilitatea capitalului – Costul capitalului. Exprimă în termeni relativi valoarea economică adăugată. Companiile care creează valoare durabilă sunt cele care obţin constant o rentabilitate reală peste medie.
2. Rentabilitatea capitalului propriu (ROE) â Profit brut / Capital propriu mediu. Evaluează rentabilitatea generată cu ajutorul fondurilor aduse de acţionari.
3. Indicator combinat de creştere anuală â (Variaţie active imobilizate Ă Variaţie cifră de afaceri netă) / 2. Evaluează potenţialul de dezvoltare al companiei, luånd în considerare investiţiile efectuate în trecut şi modul în care acestea influenţează veniturile
4. Randamentul acţiunilor â (Variaţie curs acţiune Ă dividende) / Curs la începutul anului. Măsoară cåştigul pe care investitorii îl obţin la bursă. Ia în considerare nu doar evoluţia cursului, ci şi dividendele, divizările sau majorările de capital.
PRECIZARI
Rentabilitatea capitalului â Profitul net din activitatea de exploatare (compus din Profit brut Ă cheltuieli cu dobånzi – impozit)/ Capital utilizat. Nivelul impozitului este considerat zero. Pentru calculul costului capitalului propriu s-a folosit modelul tradiţional pentru evaluarea bunurilor de capital: CAPM â Rata liberă de risc a pieţei Ă ß * Prima de risc a pieţei (stabilită la 5%).
