Les Echos: Impozitul mondial și cele nouă țări care se opun și nu vor să suprataxeze companiile
Din cele 139 de țări care s-au pus de acord, joi, pe o vastă reformă a fisclității internaționale, 9 lipsesc la apel. Printre ele, trei sunt membre ale Uniunii Europene (Irlanda, Ungaria, Estonia), două sunt țări africane (Kenya, Nigeria) și două sunt cunoscute drept paradisuri fiscale (Barbados-Saint-Vincent și Grenadine). Se adaugă Peru, care s-a abținut să semneze, neavând guvern, și Sri Lanka, conform lesechos.fr
Dar ceea ce reține atenția este absența Irlandei, a cărei rată de impozitare scăzută – 12,5% teoretic, dar în realitate 2 – 3% – a îmbogățit-o atrăgând pe teritoriul ei mii de dolari profit al societăților americane. Guvernul irlandez se opune de multă vreme unei asemenea reforme. După calculele sale, crearea unei rate minime de impozitare a societăților s-ar cifra la o pierdere la încasările fiscale de 2 – 2,4 miliarde de euro în bugetul irlandez, adică o cincime din încasările totale din impozitul pe societăți.
Joia trecută, ministrul irlandez al finanțelor, Paschal Donohoe, a arătat că țara sa nu este încă pregătită să accepte textul în forma actuală.
„Nu sunt în măsură să mă alătur consensului privind acordul și în special rata de impozitare efectivă globală de cel puțin 15% astăzi. Am exprimat rezervele Irlandei, dar rămân alăturat procesului și am drept obiectiv să găsesc o soluție pentru ca Irlanda s-o poată susține”, a spus el într-un comunicat.
Barbados-Saint-Vincent și Grenadine izolate
Pe scurt, Dublinul este contra, dar rămâne la masa negocierilor. De fapt, autoritățile irlandeze vor aștepta probabil să vadă rezultatul final al reformei fiscale americane pe care administrația lui Joe Biden intenționează s-o pună în practică. În special, care va fi rata de impozitare minimă a companiilor din Statele Unite? Dacă e de 15%, ar urma să se alinieze.
Estonia și Ungaria, sunt ultimele țări din Europa de Est care se opun. În era post-sovietică, aceste țări s-au angajat în general într-o strategie vizând, printr-o fiscalitate avantajoasă, să atragă investiții ale companiilor care au nevoie de o mână de lucru cu o valoare adăugată scăzută. Ungaria afișează o rată de impozitare nominală de 9,5%. Estonia, scutește de orice impozit profiturile care nu sunt distribuite, altfel se aplică o rată de 20%. „Aceste țări sunt reticente să-și modifice modelul de dezvoltare”, arată o sursă apropiată de dosar. În negocieri, Estonia a cerut posibilitatea de a nu taxa profiturile nedistribuite o perioadă de 4 ani. Nu li s-a admis.
Barbade-Saint-Vincent și Grenadine constituie ultimele două țări cu fiscalitate scăzută care se opun. Ele riscă să se trezească izolate, deoarece nu numai toate marile economii au semnat, dar și multe paradisuri fiscale recunoscute ca atare, precum Bermuda, Insulele Cayman și Insulele Virgine Britanice. Nigeria și Kenya sunt membre ale G24, care reprezintă interesele țărilor în dezvoltare.
Ele reproșează faptul că pilonul 1 al reformei privind distribuirea drepturilor de impozitare a profiturilor excedentare ale multinaționalelor nu se referă decât la circa o sută de companii. Ele doresc să le crească numărul. Acordul are în vedere acest lucru, dar cu un orizont îndepărtat. Peste 7 ani, o clauză de revizuire ar putea permite scăderea la 10 miliarde de dolari a pragului cifrei de afaceri mondiale a întreprinderilor respective, față de 20 de miliarde astăzi.
Sursă foto: pixabay
