Comunismul avea şapte minuni, într-un vechi banc local: toată lumea avea de lucru; deşi toţi aveau de lucru, nimeni nu muncea; deşi nimeni nu muncea, planul se realiza peste 100%; cu toată depăşirea de plan, nu puteai cumpăra nimic; deşi nu găseai nimic de cumpărat, toată lumea avea de toate; deşi aveau de toate, mulţi furau; chiar dacă se fura mult, niciodată nu lipsea nimic. Inspirat de înaintaşi, liberalo-socialismul guvernării USL are propriile sale minuni economice pe care, cu puţin efort propagandistic, le poate vinde populaţiei la fel de entuziast.

Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2013-2015 este plină de astfel de minuni. Pe cele prea grosolane, prorocite a se întâmpla anul acesta, le-a dezvrăjit deja Fondul Monetar Internaţional, cu care mai avem acord câteva luni. Guvernul şi-a actualizat rapid strategia, dar nu s-a îndurat să rupă de tot vraja. În noua variantă, experţii independenţi ai Consiliului Fiscal, au numărat în continuare mai multe minuni economice. Deşi perspectivele de creştere economică s-au înrăutăţit semnificativ pentru anii următori, numărul de salariaţi va creşte voios în România, cu acelaşi ritm mediu anual (1,3%) preconizat înaintea revizuirii datelor PIB.

Deşi avansul angajărilor totale în economie este previzionat cu încredere, la virgulă, numărul total al salariaţilor din ograda proprie va avea o evoluţie necunoscută pentru Guvern în perioada 2014-2015. Deşi nu ştie câţi oameni vor lucra la stat în acest interval, Executivul calculează fără probleme cheltuielile totale de personal şi traiectoria celorlalte agregate pe care indicatorul le fundamentează la nivelul întregii economii.

Mai departe, deşi cheltuielile bugetare totale vor creşte, deficitul (cash) va scădea de la 2,5% din PIB în 2012, până la 1,8% din PIB în 2014 şi 2015. Cea din urmă minune se justifică, bineînţeles, printr-o altă minune: vor creşte veniturile bugetare cu aproape 1% din PIB, sub impactul unei creşteri fără precedent a intrărilor de fonduri europene în anii viitori. Miracolul va fi cu atât mai mare cu cât, potrivit strategiei, Guvernul va reduce, aşa cum a promis în alegeri, şi TVA până la 19%, şi CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, şi cota de TVA plătită de producătorii agricoli la 9%, şi impozitul pe venit pentru salariile reduse, la două cote mai mici de 16%.

Mai puţin clar este dacă o altă ciudăţenie remarcată de Consiliul Fiscal poate fi trecută la capitolul minuni sau, dimpotrivă, ar trebui să readucă poporul umplut de speranţe electorale cu picioarele pe pământ: deşi toate aceste reduceri de taxe, contribuţii şi impozite sunt prevăzute în strategie, pentru niciuna nu există menţionat anul de aplicare şi nici impactul pe care îl va avea în bugetele altfel detaliate la virgulă.

Oana Osman, redactor-șef CAPITAL