Tot mai mulţi romåni investesc în crearea unui depozit personal de celule stem pentru viitorii lor copii. Dacă acum e facultativă, peste cåţiva ani procedura ar putea deveni obligatorie.
Doi la sută din copiii care se nasc azi în Romånia primesc o şansă în plus în cazul nefericit în care se vor îmbolnăvi. Pentru că, imediat după venirea pe lume, medicii recoltează sånge din placentă şi cordonul ombilical. Lichidul va fi păstrat, la minus 196 de grade Celsius, într-o bancă specială, celulele stem pe care le conţine putånd fi folosite la vindecarea unor boli. Deocamdată, procedura dă rezultate într-o serie de maladii maligne ale sångelui, dar cercetările de pånă acum dau speranţe că celulele respective vor putea fi folosite şi în alte situaţii, de la cancer la diabet şi de la Parkinson la leziuni ale măduvei spinale.
Noutatea metodei, dar şi costurile relativ ridicate (peste 1.000 de euro) fac ca, pånă în prezent, doar în cazul a circa 4.000 de copii romåni să se fi efectuat prelevarea sångelui placentar şi ombilical. Dar cele patru companii care au fost autorizate să activeze în acest domeniu în Romånia anunţă, toate, creşteri semnificative ale numărului de clienţi în ultimele şase luni – un an. Ceea ce va face, cred experţii, ca, în cåţiva ani, numărul de naşteri în cazul cărora vor avea loc recoltări de celule stem să tindă spre 10%. Adică, la rata actuală a natalităţii, în jur de 20.000 pe an, ceea ce ar face ca cifra de afaceri totală să fie de circa 20 de milioane de euro. Asta în condiţiile în care, probabil, preţurile vor scădea uşor, pe măsură ce va creşte concurenţa şi se vor dezvolta metode mai ieftine de procesare şi stocare. Dezvoltarea unor bănci de celule stem pe plan intern ar putea contribui la ieftinirea procedurii. În Romånia a fost deschisă, în urmă cu doar cåteva săptămåni, prima unitate de acest gen, la Cluj, dar pånă acum mostrele prelevate au fost analizate şi depozitate în Slovacia, Ungaria, Polonia sau Belgia.
Deşi încă la primii paşi, piaţa celulelor stem a trăit deja primele fuziuni şi achiziţii. Grecii de la Cryo-Save Balcanica (parte a Cryo-Save Group din Belgia), de exemplu, au investit recent în sud-estul Europei (în Bulgaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Romånia). La noi în ţară, intrarea pe piaţă s-a făcut prin asocierea cu firma Life Renaissance.
Costurile prelevarii si depozitarii
• 900-1.100 DE EURO reprezintă, în funcţie de companie, preţul transportului şi procesării mostrei de sånge placentar şi ombilical recoltat la naştere.
• 30-45 DE EURO reprezintă taxa anuală de depozitare a celulelor stem într-o bancă specială. În unele cazuri, se percepe la începutul contractului, pentru
18-20 de ani, în altele se plăteşte anual.
• PATRU COMPANII au fost autorizate să funcţioneze în acest domeniu în Romånia.
MEDICINA În cåţiva ani, recoltarea, procesarea şi depozitarea celulelor stem placentare ar putea deveni, în Romånia, un business de cåteva zeci de milioane de euro pe an, disputat de pånă la zece jucători.
Iuliana Petre (31 de ani) este sales assistant la subsidiara din Bucureşti a unui important concern internaţional şi, la ora la care citiţi aceste rånduri, este foarte posibil să fi adus deja pe lume primul ei copil. La scurt timp după naştere, medicul său a recoltat, cu ajutorul unei truse speciale, sånge din placentă şi cordonul ombilical. Acesta va fi păstrat ani de zile într-o locaţie specială, la o temperatură foarte scăzută, iar celulele stem hematopoetice pe care le conţine vor putea fi utilizate, cu o probabilitate foarte mare de succes, într-un ipotetic caz nefericit în care copilul (sau, cu şanse de compatibilitate de 25%, un frate sau o soră a acestuia) vor avea nevoie de un transplant ca urmare a unei boli maligne a sångelui (de exemplu, leucemie). Descoperirile recente arată că sunt mari şanse ca aceste celule să fie utilizabile, în curånd, şi în cazul altor afecţiuni.
„Am aflat anul trecut, din media, de existenţa în Romånia a serviciilor de prelevare a celulelor stem şi mi s-a părut un lucru foarte interesant. Dar decizia de a efectua această recoltare la naştere am luat-o în momentul în care fiica unor prieteni s-a îmbolnăvit şi ar fi avut nevoie de existenţa acestor celule, aşa încåt am început să mă interesez mai în detaliu“, spune Iuliana Petre. În cele din urmă, compania aleasă pentru prelevare a fost Cord Blood Center, din Cluj. Reprezentantă a Registrului Slovac al Celulelor Hematopoetice – Eurocord, firma a fost prima autorizată să ofere în Romånia servicii de „family banking“ pentru sångele placentar şi, în martie 2006, a efectuat prima recoltare de acest gen de la noi din ţară.
În urmă cu doar cåteva săptămåni, Cord Blood Center a inaugurat prima bancă de celule stem din Romånia, tot în oraşul de la poalele Feleacului. „O mare parte dintre echipamente şi aparate a fost primită de la compania din Slovacia. De asemenea, clădirea deja exista. Pe långă acestea, investiţiile directe pentru laborator (amenajare, echipamente, aparate, consumabile) s-au situat în jurul valorii de 500.000 de euro“, arată dr. Sergiu Habago, country manager Cord Blood Center Romånia. De la începutul activităţii, centrul a avut circa 3.000 de clienţi. Pånă în 2007, a înregistrat pierderi semnificative, devenind însă profitabil din 2008. Cea mai impresionantă creştere a numărului de prelevări a avut loc în 2007 (de circa zece ori faţă de anul anterior!), majoritatea solicitanţilor fiind din mediul urban.
Piaţa din Capitală începe să se aglomereze
Centrul din Cluj are trei concurenţi, toţi din Bucureşti. Life Renaissance, înfiinţată în iulie 2007, a fost preluată, la începutul acestui an, de Cryo Save Balcanica din Atena. La råndul ei, firma elenă şi-a våndut, în iulie 2008, 50% din acţiuni către Cryo Save Group din Belgia (companie care deţinea deja jumătate din acţiuni), pentru 4,1 milioane de euro. „Pånă în prezent, am avut 320 de clienţi. Faţă de a doua jumătate a lui 2007, în primul semestru din 2008 numărul de contracte s-a dublat. Şi cifra de afaceri este, evident, în creştere: de la 185.000 de euro în 2007 la 400.000 de euro în prima parte a anului 2008“, declară George Bratu, directorul general al Life Renaissance.
Mai nou în domeniu, Cells Life Center funcţionează, din martie 2008, în Pipera, la doi paşi de Capitală. Compania are 100% capital romånesc, a fost fondată de doctorul Christian Achimescu şi estimează că, pånă la sfårşitul acestui an, va atinge o cifră de afaceri de 500.000 de euro. „Sångele prelevat este procesat şi depozitat la Krio Institute Cell and Tissue Bank din Budapesta, cu o experienţă de zece ani în domeniu“, explică directorul economic al centrului, Claudiu Klein. El dezvăluie că marea majoritate a clienţilor provine din zonele urbane, în special din Bucureşti şi Ardeal.
Biogenis este o asociere între doi romåni (Dorin Pîrciog şi Dan Adrian Mihai) şi o companie poloneză (Polski Bank Komorek Macierzystych), al cărei laborator funcţionează în cadrul Institutului de Hematologie din Varşovia. Celulele prelevate în spitalele autohtone sunt transportate pentru procesare şi stocare în capitala Poloniei. Printre clienţii companiei din Varşovia se află numeroase familii central şi est-europene, dar şi cupluri din Germania şi Elveţia.
Iar numărul operatorilor, fie ei investitori autohtoni sau de peste hotare, va creşte, căci viitorul sună destul de bine pentru companiile din domeniu. Potrivit lui Sergiu Habago, peste cåţiva ani vor exista pe piaţă opt-zece jucători, timp în care şi rata prelevărilor de sånge placentar va creşte moderat (conform experţilor, ea se situează în prezent la 2%-2,2%), urmånd să se stabilizeze undeva la sub 10% din naşteri. Chiar dacă poate părea puţin, va fi vorba de circa 20.000 de prelevări pe an. La un cost mediu estimat de 1.000 de euro (fără taxe de depozitare), rezultă că „bătălia“ se va da pentru circa 20 de milioane de euro anual.
«Am investit 500.000 de euro în banca de celule stem, fără a lua în calcul echipamentele şi aparatele primite din Slovacia şi valoarea clădirii.»
Sergiu Habago, country manager Cord Blood Center Romånia
DRUMUL CELULELOR
Viitoarea mamă trebuie să-şi aleagă compania cu care doreşte să lucreze şi să o contacteze. Va primi apoi, prin poştă, o serie de formulare, ce trebuie completate şi expediate firmei. Exemplarele ei din contract îi vor fi returnate, semnate şi ştampilate de reprezentanţii furnizorului. Împreună cu ele, va primi şi kitul de recoltare, care va fi deschis doar la spital, în momentul recoltării. Prelevarea are loc imediat după naştere şi se face de către medicul obstetrician. Efectuarea recoltării trebuie anunţată imediat companiei, care va veni şi va prelua mostra ce urmează să fie transportată, la temperatură scăzută, pånă la laborator. După ce specialiştii confirmă că sångele este necontaminat şi cantitatea recoltată este suficientă, celulele stem vor fi congelate la -196 de grade Celsius, în azot lichid. Familia va primi apoi confirmarea reuşitei şi primele facturi. În caz de nevoie, sångele va fi expediat gratuit către spitalul indicat de părinţi.
UN DOMENIU ÎNCA INSUFICIENT DEZVOLTAT
Celulele stem hematopoetice au fost descoperite în sångele placentar şi ombilical în 1978. Zece ani mai tårziu, a avut loc primul transplant cu acest tip de sånge. Pånă în prezent, se estimează la cåteva mii numărul transplanturilor de acest gen efectuate în întreaga lume. În 2006, cercetătorii au reuşit pentru prima dată să transforme acest tip de celule în celule hepatice. Se speră ca, în următorii ani, să fie puse la punct tehnologii clare prin care celulele stem recoltate la naştere să poată fi specializate în funcţie de necesităţi.
Ca orice noutate, procedura stårneşte reacţii pro şi contra
Pånă să devină la fel de comună ca vaccinurile, recoltarea de celule stem imediat după naştere mai are încă de depăşit numeroase obstacole de ordin ştiinţific, financiar şi chiar mental.
În ultimii ani, fie că ne uităm la ştiri sau pe Discovery, fie că citim cotidiene sau reviste glossy, fie că ascultăm radioul în maşină sau navigăm pe internet, auzim tot mai multe despre celulele stem şi despre schimbările miraculoase pe care le provoacă ele în tratamentul unor boli diverse. Celule nediferenţiate, care au capacitatea de a se transforma în celule specializate, celulele stem pot fi recoltate dintr-un embrion cu vårsta de cåteva zile (caz în care se numesc embrionare) sau din sångele placentar ori chiar din organismul adulţilor (în ambele cazuri se numesc adulte). Celulele stem embrionare au o capacitate de diviziune mult mai mare decåt cea a celulelor stem adulte şi pot fi utilizate într-un număr foarte mare de afecţiuni, însă modul lor de obţinere stårneşte contradicţii etice şi legale. Chiar dacă pot salva vieţi, „fabricarea“ de embrioni doar pentru a le utiliza celulele stem nu este văzută cu ochi buni de opinia publică şi este ilegală în marea majoritate a statelor.
De cealaltă parte, deşi celulele stem adulte sunt, pe moment, mai puţin „productive“, e posibil ca, în viitorul nu tocmai îndepărtat, ele să ajungă la un grad mult mai ridicat de multiplicare, după cum a arătat o serie de experimente recente. În plus, unul din marele lor avantaje este că, dacă donorul şi acceptorul sunt aceeaşi persoană, riscul de respingere a transplantului este aproape inexistent.
O altă critică la adresa celulelor stem adulte este că nu se ştie exact cåt de mult pot fi păstrate. Totuşi, după cum a arătat-o experienţa de pånă acum din domeniu, celulele stem placentare rămån viabile timp de cel puţin 20 de ani de la recoltare. Este posibil ca, în realitate, ele să fie utilizabile o perioadă mult mai lungă, însă acest lucru va fi demonstrat sau va fi infirmat de viitor.
Preţul nu tocmai scăzut a fost, de asemenea, criticat. Au fost destule voci care au spus că, avånd în vedere şansele totuşi extrem de mici ca un copil sau un tånăr să sufere de o maladie malignă a sångelui, cheltuiala nu se justifică. Mai mult, companiile din domeniu au fost acuzate că utilizează un marketing agresiv, direct la ţintă (în cabinete ginecologice şi maternităţi), doar pentru a cåştiga bani. Şi au făcut-o deja: se estimează că în lume au fost efectuate între 700.000 şi 1.000.000 de prelevări pånă în prezent, ceea ce ar echivala cu o cifră de afaceri globală de circa un miliard de euro, marea majoritate înregistrată în ultimii doi ani.
În apărarea lor, reprezentanţii firmelor respective susţin că serviciile prestate nu sunt ieftine pentru că implică proceduri complicate şi înaltă tehnologie. Deja există diferenţe destul de mari de preţuri între operatori, care s-ar justifica tocmai prin facilităţile oferite şi standardele de calitate practicate. „Fiecare client va avea de ales între o Skoda, un Fiat şi un Mercedes“, face o paralelă cu piaţa auto George Bratu. Cåt despre utilitatea depozitului personal de celule stem, sunt deja semne că viitorul ne-ar putea rezerva surprize plăcute.
10% din naşteri. La atåt ar putea ajunge rata de prelevare a sångelui placentar în Romånia în următorii ani, cred reprezentanţii companiilor din domeniu
