În ultimii 19 ani, România trece printr-o perioadă de transformări esenţiale, transformări care, în prezent, nu mai sunt chiar aşa de evidente, dar care există în continuare. Înainte de 1990, aveam ulei pe cartelă, benzina era raţionalizată, existau doar două posturi TV, probleme cu care ne obişnuisem şi care acum sunt foarte departe. S-ar părea că problemele s-au împuţinat, dar situaţia ne arată că sunt la fel de multe. Avem acum economie de piaţă şi descoperim că aceasta nu înseamnă doar iahturi, maşini scumpe şi vacanţe exotice. În urmă cu 10-15 ani, toţi credeam că aceasta va rezolva toate problemele. Am aflat, însă, că principala calitate a economiei de piaţă este aceea de a se autoregla, că succesul aparţine celor puternici, cu afaceri bine construite, că piaţa face selecţii naturale şi că bunăstarea se bazează pe excluderea a tot ce nu este bine pus la punct.

Bursa de valori a apărut în aceşti ani de transformări ca o alternativă de economisire şi o speranţă de profit. În ciuda cåştigurilor de peste 100% pe an, bursa a rămas Cenuşăreasa economiei romåneşti, principala cauză fiind multiplele oportunităţi de investiţii, în special cele imobiliare. Este adevărat că lucrurile nu merg foarte bine la bursă. Comisie de supraveghere cu coloratură politică, reglementări arbitrare pentru cei mai lichizi emitenţi, o secţiune a pieţei despre care nu se ştie dacă este reglementată sau nu, sunt doar cåteva din problemele pe care le are bursa. Şi totuşi, piaţa de capital şi-a făcut datoria, multe societăţi listate au crescut ca urmare a investiţiilor venite în urma listărilor.

O vreme, micii investitori au avut profit din plasamente, dar, în ultima perioadă, bursa a avut o evoluţie negativă. Nu comentăm cauzele acestei evoluţii, însă trebuie menţionat faptul că exista un număr de „bursieri“ pasionaţi, care acum trec prin momente grele. Poate este vorba de maturizarea acestora, discuţiile fiind acum despre macroeconomie, buget de stat, balanţă de plăţi etc. Scăderile ne ajută astfel să învăţăm mai bine tranzacţionarea. Dar absenţa susţinerii pieţei de către autorităţi este nedreaptă faţă de investitori. Sperăm ca, într-un final, percepţia autorităţilor să se schimbe, iar investitorii să fie curtaţi, nu ignoraţi. Doar aşa se va transforma cenuşăreasa în prinţesă.