Ce persoane pot fi numite cenzori intr-o societate comerciala, ce rol si ce atributii au acestia ? Lucian Rofota - Bucuresti Cenzorii pot fi numiti prin actul constitutiv sau prin act aditional la actul constitutiv. rimii cenzori sunt numiti prin actul constitutiv, conform art. 8 lit. h) din Legea nr. 31/1990. Durata mandatului lor este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Art. 159 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 prevede ca “Cel putin unul dintr
| |
Ce persoane pot fi numite cenzori intr-o societate comerciala, ce rol si ce atributii au acestia ?
Lucian Rofota – Bucuresti
| |
Cenzorii pot fi numiti prin actul constitutiv sau prin act aditional la actul constitutiv. rimii cenzori sunt numiti prin actul constitutiv, conform art. 8 lit. h) din Legea nr. 31/1990.
Durata mandatului lor este de 3 ani, cu posibilitatea de a fi realesi. Art. 159 alin. (4) din Legea nr. 31/1990 prevede ca “Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil”, pentru a efectua controlul asupra actelor contabile ale societatii si asupra bilantului anual, si a contului de profit si de pierderi.
Conform Legii nr. 31/1990, “Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi un tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative.”
Deoarece legea nu distinge in functie de calitatea actionarului, rezulta ca si un actionar – persoana juridica ar putea fi numit prin actul constitutiv sau ales cenzor. Un argument in acest sens ar fi ca legea permite unei persoane juridice sa fie numita sau aleasa administrator. Pe de alta parte, art. 8 lit. h) din Legea nr. 31/1990 (care reglementeaza continutul actului constitutiv al societatii pe actiuni) se refera in mod explicit la cenzori persoane juridice, precizand ca trebuie mentionate in actul constitutiv “denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice.”
In concluzie, si o persoana juridica poate fi numita prin actul constitutiv sau aleasa cenzor, legiuitorul nestabilind o interdictie in acest sens.
Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.
Conform Legii nr. 31/1990, nu pot fi cenzori “persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta.” O alta interdictie stabilita indirect de art. 166 alin. (3) din Legea nr. 31/ 1990 este ca un cenzor nu poate functiona concomitent in mai mult de trei societati comerciale in acelasi timp, exceptand cazul in care acel cenzor detine cel putin o patrime din numarul total al actiunilor societatii in care este cenzor. In cazul in care nu se respecta interdictia sus-mentionata, sanctiunea este pierderea de drept a calitatii de cenzor in cea de a patra si urmatoarele societati si obligarea sa, in favoarea statului, la plata, respectiv restituirea remuneratiei primite in calitatea de cenzor in aceste ultime societati. Alte incompatibilitati sunt special prevazute pentru persoanele fizice (rudenia sau afinitatea) si nu fac obiectul prezentei analize.
O persoana juridica nu poate fi administrator si cenzor in acelasi timp, cumularea functiei de controlor si controlat fiind o imposibilitate logica si juridica. Aceasta incompatibilitate exista numai in interiorul aceleiasi societati.