Alegerile din aprilie 2022 din Ungaria, i-a adus lui Viktor Orban și partidului său – Alianța Tinerilor Democrați, FiDeSz – un al patrulea mandat și o majoritate parlamentară mai mult decât confortabilă. Aceasta nu mai este democrație, este autocrație. Ungaria de astăzi este un „Orbanistan”, cu un regim autoritar după modelul republicilor asiatice, ex-sovietice. Asta înseamnă că Viktor Orban și „tinerii democrați” din 1988-1989, au îmbătrânit rău de tot.

După o perioadă de „încălzire” la guvernarea Ungariei în intervalul 1998-2001, Viktor Orban și partidul său, FiDeSz, au revenit în forță în 2010 și au schimbat regulile jocului democratic în timpul jocului. De atunci Ungaria este condusă cu mână forte până în prezent.

În luma mai 2022, am fost invitat la o emisiune – „Reporter Special”, realizată de dl. Romeo Couți, jurnalist tv. senior la TVR Cluj, în care, alături de dl. Tudor Păcuraru, filolog, fost ofițer SRI, un foarte bun analist în domeniul informațiilor, am dezbătut și analizat drumurile europene și transilvane ale d-lui Viktor Orban și ale echipei sale guvernamentale și parlamentare. Emisiunea, concepută în două ediții, urma să fie difuzată pe 5 iunie a.c., prima parte și a doua ulterior, dar a fost oprită de la difuzare.

Emisiunea cenzurată pe postul regional TVR Cluj, apare ulterior în grila de programe a TVR 3, cu difuzare peste exact o lună, la 5 iulie a.c. Surpriza a fost totală – emisiunea a fost stopată și aici, din câte am înțeles, la intervenția expresă a conducerii TVR ! Concluzia pe care o pot trage este una singură – TVR practică  cenzura de sorginte totalitară. A doua parte a emisiunii nici nu a mai văzut-o nimeni. De unde apare această atitudine ? Răspunsul meu este unul singur – din Ungaria. Pentru că, în această țară se practică cenzura din 2010 – liderul suprem nu poate fi criticat.

În consecință, nici la Televiziunea Națională din România nu ai voie să discuți despre Viktor Orban. Aceasta în condițiile în care TVR nu are un corespondent  de presă la Budapesta. Nu este de mirare, pentru că nici Societatea Română de Radio nu mai are un corespondent acolo. România este total descoperită în capitala Ungariei. Acolo au loc evenimente politice interne și internaționale, culturale și artistice, sportive chiar, de imporanță majoră și pentru România. Dar TVR și SRR au ales să nu informeze opinia publică din România despre evenimente dintr-o țară vecină, cu interese mai mult decât majore în țara noastră, unde există o comunitate consistentă de etnici maghiari și o întreagă regiune  revendicată de Budapesta – este vorba de Transilvania. Dar pentru TVR și SRR aceste aspecte sunt minore, de natură istorică și la noi istoria și patriotismul au devenit noțiuni desuete, de care publicul românesc nu ar mai avea nevoie.

Aș vrea să atrag atenția conducerii celor două instituții că, pentru opinia publică din Ungaria, Transilvania este un teritoriu maghiar, aflat, deocamdată, la România, care i-a fost dat prin „dictatul” de la Trianon, respectiv Tratatul de pace semnat la 4 iunie 1920, între Ungaria și restul lumii. Nici astăzi, autoritățile de la Budapesta, indiferent de culoarea politică, nu recunosc acest tratat. Din acest considerent, opinia publică din Ungaria este interesată de tot ce se întâmplă în România, cere informații și este informată. De unde obține aceste informații ? Foarte simplu – posturile publice ungare de televiziune, MTV 1, MTV 2 și Duna TV au corespondenți de presă în România. La fel și postul public de radio și chiar și Agenția Oficială de Știri, MTI. La aceștia adăugați jurnaliștii români de limbă maghiară care colaborează direct cu presa ungară, publică și privată. Mai mult, la Târgu Mureș funcționează postul privat de televiziune, „Erdely TV”, cu finanțare externă de la Budapesta. Pentru conducerea TVR și SRR aș vrea să traduc – Erdely înseamnă Transilvania.

Îmi pun totuși întrebarea – De ce în România nu ai voie să vorbești despre Viktor Orban ?

Acest lider politic, foarte vocal în Europa, a preluat puterea la Budapesta, în 2010, cu sloganul că națiunea maghiară este o „națiune unitară, unită dincolo de granițele statale”. În acest concept intră și maghiarii din Transilvania. Imediat după victoria electorală, Guvernul Orban a adoptat în regim de urgență două legi – una privește dreptul tuturor maghiarilor de peste hotare la un pașaport maghiar, chiar dacă nu locuiesc în Ungaria „trianonică” și a doua stabilește data de 4 iunie, ziua Tratatului de la Trianon din 1920, drept „Ziua Unității Naționale”. Interesant că în expunerea de motive la această lege privind ziua  Trianonului, se spune textual că „Dumnezeu este domnul istoriei”. Foarte frumos, cu sublinierea că în Ungaria se face istorie în școală. Și în România se predă istorie – dar în școlile cu limba de predare maghiară. Și se face istoria Ungariei, nu a României. Dar Guvernul de la București este total dezinteresat de acest subiect. Cred că domnul ministru al Educației se bucură că la noi Dumnezeu nu este și domnul istoriei !

Tot din 2010, domnul Viktor Orban, șef al guvernului, a reușit să preia președinția Ungariei și conducerea parlamentului, prin nominalizarea unor membri marcanți ai FiDeSz. Având majoritate parlamentară a modificat de vreo 12 ori Constituția Ungariei. La 20 decembrie 2010 a fost adoptată cea mai controversată lege – Legea mass-media. Prin această lege, Viktor Orban a schimbat conducerea celor trei televiziuni publice – MTV 1, MTV 2 și Duna TV, a celor trei posturi de radio naționale și a Agenției Oficiale de Știri, MTI. A pus în fruntea acestor instituții oameni loiali, care să nu mai critice puterea instalată la Budapesta. La fel a procedat cu presa scrisă și electronică. Prin această lege s-a reușit consolidarea hegemoniei FiDeSz în mass-media ungară.

Îmi pun întrebarea dacă această lege nu are cumva și atribuții extrateritoriale, cu valabilitate în Transilvania, din moment ce TVR Cluj a cenzurat o emisiune despre Viktor Orban ?! Dar de ce a reacționat în același mod conducerea TVR ? Probabil din obediență față de UDMR, a cărei doctrină este mult apropiată cu a FiDeSz și face parte din coaliția aflată la putere la București – PSD – PNL – UDMR.

În aceste zile, dl. Viktor Orban se află în România, împreună cu demnitari ungari din echipa domniei sale, la Tușnad. Aici se derulează, sub numele de „Tusvanyos”, un atelier unic al solidarității și al voinței naționale (maghiare) de a dăinui pe pământul natal (am citat din comunicatul d-lui Zsolt Nemeth, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Ungariei). Asemenea acțiuni se desfășoară în România de 31 de ani. Și pentru că d-lui Viktor Orban îi place fotbalul, a invitat la Tușnad și pe unii dintre cei ce gestionează echipele de fotbal finanțate de statul ungar în localități din afara Ungariei, inclusiv pe dl. Laszlo Dioszegi, de la Sepsi OSK – Sfântu Gheorghe. Probabil vrea să joace cel puțin un amical, dar nu prea are parteneri de la București, cu excepția d-lui Hunor Kelemen, vice-premier în Guvernul României. Oricum, dacă se va juca ceva la Tușnad, se va juca cu Supercupa României pe masă.

Despre Alexandru Ghișa

Alexandru Ghişa este istoric şi diplomat. Născut la 25 noiembrie 1950, în localitatea Filea de Jos, judeţul Cluj. Studii liceale şi universitare la Cluj-Napoca. Din 2000, doctor în ştiinţe istorice al Universităţii „Babeş-Bolyai”, cu tema „Începutul relaţiilor diplomatice între România şi Ungaria, 1918-1921”.

Experienţă profesională – cadru didactic, specialitatea istorie-geografie, cercetător principal, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, diplomat – în Centrala Ministerului Afacerilor Externe, cu misiuni de lungă durată la Budapesta (1987-1989), Stockholm (1991-1994) şi din nou Budapesta (2000-2005). Între 2006-2013, consilier diplomatic în cadrul Direcţiei Arhive Diplomatice, iar între 2014-2018, Profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de istorie, Departamentul de relații internaționale și politici de securitate. În prezent, pesionar.

A publicat: România şi Ungaria la început de secol XX, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, cu o ediţie în limba engleză, Romania and Hungary at the beginning of the XX-th Century, Institutul Cultural Român – Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2003, participare la volume de documente diplomatice, studii şi articole în: Studia UBB, Banatica, Dosarele Istoriei, Magazin Istoric, Transylvanian Revew, Orașul, Evenimentul Istoric, etc.