scheletele de metal, ce peste cateva zile ar trebui sa devina scena festivalului Cerbul de Aur, pensionari care isi odihnesc oasele pe peretele fantanii arteziene, inconjurati de o multime de bentite colorate, ce se presupune ca le interzice accesul in acel perimetru, vanzatori de inghetata care privesc placid cum se inalta scena. Cam asa arata centrul istoric al Brasovului cu putin timp inainte de deschiderea festivalului. Muncitorii sunt obositi, plini de praf, cu pete de rugina pe salopete, dar foarte patrunsi de importanta misiunii lor. Nu se cearta cu nimeni, nici macar cu batranii care le-au ignorat autoritatea si le zambesc stramb de dupa panglicile de plastic colorate cu „accesul interzis”, nici cu gura casca care li se invart printre picioare, ci se tolereaza reciproc. Se vede ca este o scena care se repeta de suficient de mult timp ca sa fi intervenit rutina. Intrigati sa vedem barele imense de metal, care cresc asa, parca de la sine, cu fiecare ora care trece, incercam sa intram in vorba cu muncitorii. Suntem ignorati. Ne largim sfera de interes, abordand vanzatorii de la terasele din jurul Pietei Sfatului. De data asta, suntem priviti drept in ochi, nu neaparat pentru ca intrebarea noastra suna ciudat, ci pentru ca, intuim noi, nu mai fusese pusa de multa vreme. Raspunsul nu intarzie sa apara, vanzatorii fiind nemultumiti de faptul ca, pe perioada festivalului, Piata Sfatului este inchisa, la fel si circulatia pe principala artera de transport din oras, asta afectandu-le vanzarile si vizibilitatea. Luati la bani marunti, admit ca isi iau parleala de la cei fara bilet, care stau pe terasele lor sa-si verse focul pe un pahar, dar „lucrurile ar putea sta altfel, sa fie mai multi bani pentru toti”. De data asta, luam lucrurile in serios, pentru ca, trebuie sa admitem, in mintea noastra festivalul insemna nimic altceva decat o afacere profitabila pentru tot Brasovul. Or, daca se plang pana si vanzatorii de la terase ca nu le merge bine, inseamna ca ceva nu merge bine.”Este ultimul an in care Cerbul de Aur se desfasoara in Piata Sfatului”, ne spun edilii Brasovului. „De la anul, daca vrea festival, TVR va trebui sa accepte organizarea lui la stadionul renovat anul trecut. E foarte frumos acolo si se vad si toate obiectivele turistice, la fel ca in Piata Sfatului, ne mai spune Ladislau Hathazi, presedintele comisiei economice a Consiliului local. Motivul pentru care „nu se mai poate in Piata Sfatului”: se darama toate casele, adevarate valori arhitecturale, aflate in Piata Brasovului, de la vibratii, de la greutatea echipamentului si de la toate celelalte. In plus, ni se mai explica, circulatia este deviata si piata sta blocata mai multa vreme. Intrebam de turism si de profit. Gazdele noastre sar in sus, vadit atinse de subiect. „Care profit? Nu exista asa ceva. In privinta turismului, nu sunt deloc lucrurile puse la punct. Nu putem spune ca profitam cu ceva de pe urma festivalului. In plus, vreti sa va spunem ceva, nici macar nu au venit la Primarie ca sa ia autorizatie pentru constructiile pe care le ridica ei acolo”, explica Ladislau Hathazi.De la mai multe persoane chestionate, aflam ca brasovenii se simt ofensati de pretul pe care TVR il stabileste pentru biletele puse in vanzare. „Pentru noi, biletele sunt prea scumpe. Cei mai multi spectatori vin din Capitala sau din alte orase mari. Ce haz are un festival facut la Brasov, dar interzis brasovenilor?”, este raspunsul pe care il auzim frecvent. Cu aceasta ocazie, ni se spune si ca, chiar daca ti-ai cumparat bilet, nu poti sa ai liniste, ci trebuie sa te duci si sa iti pazesti locul. „Am vazut un ditamai directorul de la o unitate ce sponsorizase festivalul, care statea cu mai mult de o jumatate de ora inainte de inceperea festivalului sa isi pazeasca scaunul. Am vazut si pe altii care au venit cu scaunele de acasa, pentru ca locurile pe care le platisera nu mai existau”, ni s-a explicat la unison. Din cate se pare, femeile de serviciu si agentii de paza sunt factorii de decizie in privinta „scaunelor”.”TVR nu organizeaza festivalul ca pe un business. Este un prost management, pentru ca, la un festival de tipul acesta, banii vin singuri, cu conditia ca organizarea sa fie alta si sa existe si un pic de profesionalism si de interes. Pana acum, nu am simtit ca festivalul sa faca ceva profit”, ne-a mai spus Ladislau Hathazi. TVR ne informeaza cu amabilitate ca bugetul festivalului, de un milion de euro, provine din sponsorizari, din publicitate, vanzarea de bilete, dar si din bani alocati de Primarie si de TVR insasi, omitand sa ne explice cum arata bugetul defalcat. In ceea ce priveste profitul, TVR precizeaza ca e vorba de „doua laturi esentiale: satisfactia si mandria publicului romanesc si imaginea Romaniei pe plan extern”. Nici in raportul TVR pe anul trecut, nici in alte documente oficiale, nu am gasit precizari referitoare la veniturile si cheltuielile festivalului, ceea ce ne face sa ne indoim ca profitul festivalului este altul decat „satisfactia si mandria publicului romanesc”.
Ce Inseamna festivalul Cerbul de Aur
· Festivalul „Cerbul de Aur” a fost organizat pentru prima data in 1968, la dorinta expresa a presedintelui de atunci, Nicolae Ceausescu. Acesta voia sa arate Vestului cat de liberi sunt romanii si ce tara deschisa este Romania
· Insa festivalul a avut viata scurta, fiind intrerupt dupa doar patru ani de zile, Ceausescu. Brasovul a fost ales la ordinul direct al lui Nicolae Ceausescu, care dorea sa arate lumii un oras incarcat de istorie, iar primul prezentator al Cerbului de Aur a fost Iurie Darie.
· Dintre personalitatile prezente la Brasov, ii putem aminti pe Charles Aznavour, pe Cliff Rchard, Dalida, Josephine Beker sau pe Rita Pavone. Festivalul s-a reluat dupa 21 de ani.
· La fiecare editie, Cerbul de Aur a fost transmis in mai multe tari, de peste 30 de televiziuni.
· Anul acesta, potrivit propriilor declaratii, televiziunea romana va deplasa la Brasov 900 de persoane, colaboratori interni, externi, artisti romani si straini. Dintre acestia, 37 sunt competitorii concursului de interpretare.
