Interesul, preocuparea şi implicarea factorului guvernamental, cu precădere a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în perioada 2009-2016, pentru consolidarea şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice la nivelul real al potenţialului existent au fost "insuficiente şi inadecvate", iar acestea au produs "bruiaje şi disfuncţionalităţi grave în sistemul cercetării agricole", cu efecte negative majore asupra activităţii unităţilor de cercetare, a resurselor umane şi a performanţelor cercetării agricole româneşti, arată concluziile raportului Curţii de Conturi pe anul 2016.
"Această poziţionare nefirească faţă de activităţile de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul agricol, care sunt 'activităţi creative cu rol fundamental în generarea şi susţinerea progresului tehnic în domeniile agriculturii' şi care 'constituie prioritate naţională susţinută de stat' – conform art. 1 (1), (2) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice 'Gheorghe Ionescu-Şişeşti' (ASAS) – a cauzat imposibilitatea finanţării de la bugetul de stat, prin subvenţii prevăzute de lege, a unităţilor de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS, cu efecte negative majore asupra activităţii acestora, a bazei materiale necesare, a resurselor umane şi, în final, a capacităţii creative şi a performanţelor cercetării agricole româneşti. Unităţile de cercetare-dezvoltare din subordinea ASAS ar fi trebuit să fie reorganizate în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, fiind condiţie pentru acordarea subvenţiilor de la bugetul de stat. Cu toate că ASAS a transmis ministerului numeroase şi repetate proiecte de HG pentru reorganizarea acestor unităţi, în aproape şapte ani de la termenul fixat de lege au fost reorganizate doar trei unităţi, reprezentând 3,5% dintr-un total de 81 – 85 de unităţi subordonate", se menţionează în document.
Raportul arată că, începând cu anul 2013, subvenţia primită de la bugetul statului de către unităţile de cercetare-dezvoltare a fost puternic diminuată faţă de necesar, fiind redusă per total cu 12,6%, respectiv 2,4% pentru unităţile subordonate şi 56,9% pentru centrala ASAS, înregistrându-se astfel "perturbări grave în funcţionare".
Diminuarea subvenţiilor a continuat şi în 2014, acestea fiind reduse cu 9,3% (1,1% pentru unităţile subordonate şi 68,1% pentru centrala ASAS). În 2015, reducerea totală a fost cu 19,4%, respectiv 4,8% pentru unităţile subordonate şi 96,2% pentru centrala ASAS, iar în 2016 cu 15,1% (7,5% pentru unităţile subordonate şi 82,5% pentru centrala ASAS.
" Efectele subfinanţării au fost diminuarea capacităţii de cercetare şi nerealizarea obiectivelor stabilite, perturbări grave în funcţionare, orientarea activităţii de cercetare-dezvoltare către cea economică şi comercială, formarea de arierate către bugetele publice şi către terţi, ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi imposibilitatea înlocuirii acestora, dificultăţi în promovarea şi implementarea unui sistem managerial eficient şi eficace", potrivit raportului Curţii de Conturi.
De asemenea, lipsa reorganizării unităţilor de cercetare-dezvoltare a condus la nesubvenţionarea acestora de la bugetul statului, activitatea unităţilor fiind, astfel, "cronic subfinanţată, ceea ce a generat formarea şi creşterea continuă a datoriilor".
"Bugetele publice afectate au fost cele ale bugetului de stat, asigurărilor sociale de stat, asigurărilor sociale de sănătate şi administraţiei publice locale, soldurile de final de an ale arieratelor totale (obligaţii şi accesorii aferente bugetelor publice) fiind de 67,3 milioane lei în anul 2009, 26,7 milioane lei în anul 2010, 8,6 milioane lei în anul 2011, 17,8 milioane lei în anul 2012, circa 30,4 milioane lei în anul 2013, 36 milioane lei în anul 2014, circa 51,7 milioane lei în anul 2015 şi 58,6 milioane lei în anul 2016", se menţionează în document.
Raportul Curţii subliniază că Agenţia Domeniilor Statului (ADS) nu şi-a îndeplinit obligaţiile "punctuale şi exprese" din Legea nr. 45/2009 cu privire la preluarea de la ASAS a unităţilor de cercetare-dezvoltare din Anexa nr. 6 la lege, respectiv încheierea de protocoale de predare-preluare cu unităţile de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate conform Legii nr. 290/2002, iar ASAS nu a reuşit, "cu toate că a insistat în permanenţă şi a făcut demersuri repetate", să convingă MADR şi Guvernul (ADS a funcţionat în subordinea MADR până în anul 2014, ulterior, în subordinea Guvernului şi sub coordonarea tehnică a ministrului agriculturii) de a determina ADS să-şi îndeplinească obligaţiile legale.
În anul 2016, Guvernul a iniţiat, prin MADR, un proiect de lege care propunea transformarea radicală a organizării şi funcţionării sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, prin menţinerea ASAS doar ca "for de consacrare ştiinţifică" şi înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Managementul Cercetării şi Dezvoltării Agricole (ANMCDA), instituţie publică în subordinea MADR, finanţată integral de la bugetul de stat, care să preia activitatea de cercetare-dezvoltare, precum şi patrimoniul şi personalul aferent acesteia de la ASAS.
Raportul arată că acest proiect de lege, iniţiat fără participarea reprezentanţilor ASAS, a generat contestări şi o mobilizare generală la nivelul conducerii Academiei şi al membrilor acesteia.
De asemenea, în raport se menţionează că în domeniul resurselor umane au existat aspecte nerezolvate sau nereglementate pe deplin, personalul fiind insuficient, nivelul de salarizare neatractiv şi nu a fost elaborată şi implementată o strategie pe termen scurt, mediu şi lung pentru domeniul resurselor umane.
"Numărul total al cercetătorilor a scăzut continuu şi dramatic, an de an, astfel încât,dintr-un total de 1.048 de cercetători în anul 2009 (1.044 la nivelul unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate) s-a ajuns la 467 de cercetători în anul 2016 (459 la nivelul unităţilor subordonate), reprezentând 44,6% faţă de 2009, respectiv 43,97% la nivelul unităţilor subordonate. De asemenea, nu au fost încheiate contractele de management cu directorii unităţilor subordonate, aşa cum prevăd Legea nr. 45/2009, Statutul şi ROF ASAS, şi nu au fost utilizate posibilele măsuri de atragere, cointeresare şi menţinere a specialiştilor în activitatea de cercetare, prevăzute în Legea nr. 45/2009 (primă de instalare de până la cinci salarii medii pe economie, respectiv darea în folosinţă, pe durata contractului individual de muncă, până la 1.000 m.p. de teren agricol din terenul aflat în administrarea unităţilor)", arată raportul.
Nu în ultimul rând, raportul Curţii de Conturi mai menţionează că activitatea IT a fost externalizată şi a constat în instalarea şi configurarea echipamentelor, conform contractului de furnizare servicii administrare şi mentenanţă reţea calculatoare încheiat cu un operator economic specializat, fără ca în contractul respectiv să fie cuprinse şi celelalte atribuţii/obiective prevăzute în ROF, pe care activitatea/compartimentul IT ar fi trebuit să le implementeze. În acest context, studiile, analizele, strategiile şi politicile de dezvoltare a sistemelor informatice, proiectele de informatizare, transferul informaţiilor analitice şi sintetice către/dinspre sistemele informatice ale instituţiilor subordonate au rămas nerealizate.
"În anii 2010 şi 2011, prin rectificările la bugetul de stat, au fost alocate sume pentru plata datoriilor acumulate de către unităţile de cercetare-dezvoltare subordonate ASAS numai la "bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate", prin OUG nr. 103/2010, suma de 154.336 mii lei, şi prin OG nr. 10/2011, suma de 115.272 mii lei. Apare paradoxul situaţiei în care prin legile bugetare, începând cu anul 2013, s-a blocat subvenţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare care nu au fost reorganizate, fără a se identifica şi aplica în practică măsurile necesare şi legale de subvenţionare în vederea evitării deprecierii acestora şi evitării acumulării de datorii, şi tot prin legile bugetare (anii 2010 şi 2011) au fost găsite/alocate fonduri pentru plata datoriilor acumulate, dar numai după ce "răul" s-a produs, astfel încât sumele respective nu au putut fi folosite în sprijinul direct al activităţii propriu-zise a unităţilor de cercetare dezvoltare, al redresării acestora şi al relansării cercetării agricole", arată raportul.
Dacă în perioada 2002-2008, dinaintea adoptării Legii nr. 45/2009, suprafeţele de teren ale ASAS şi ale unităţilor subordonate destinate activităţii de cercetare agricolă au suferit diminuări dramatice ca urmare a unor decizii din afara ASAS (hotărâri şi ordonanţe ale Guvernului, legi, reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoane fizice şi persoane juridice), scăzând de la 184.422,3 ha, în anul 2002, la 44.689,4 ha, în anul 2009, respectiv o scădere de 139.732,9 ha (cca 75,7%), în
perioada 2009-2016, după apariţia Legii nr. 45/2009, scăderea suprafeţelor totale de teren s-a făcut numai prin ordonanţe ale Guvernului şi prin legi şi a fost de 3.169,9 ha, reprezentând 7,1% din suprafaţa anului 2009, menţionează documentul.
Potrivit sursei citate, finanţarea deficitară şi starea precară a unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate au făcut ca ASAS să practice darea în arendă a terenurilor din proprietate, pentru obţinerea de venituri proprii suplimentare, operaţiune care s-a făcut fără o bază procedurală internă care să stabilească criteriile decizionale, etapele de iniţiere, selecţie, derulare şi finalizare a procedurilor specifice, algoritmul de calcul al arendei, stabilirea clauzelor contractuale, termenele, responsabilităţile.
Astfel, dacă în anul 2009, din suprafaţa de 3.322,2 ha proprietate privată a ASAS au fost date în arendă 1.729 ha, reprezentând 52%, în anul 2016, din suprafaţa de 5.852,4 ha au fost date în arendă 4.854,2 ha, reprezentând 82,9%.
"Ca urmare a faptului că demersurile formalizate nu au fost luate în considerare de către factorii politici şi administrativi decidenţi, s-au produs bruiaje şi disfuncţionalităţi grave în sistemul cercetării agricole, cum ar fi: diminuarea capacităţii de cercetare şi nerealizarea obiectivelor stabilite, perturbări grave în funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare, suspendarea/abandonarea cercetărilor în domeniile unor specii vegetale şi animale, cu riscul intrării în derivă genetică a acestora; orientarea activităţii de cercetare-dezvoltare către cea economică şi comercială, formarea de arierate către bugetele publice şi către terţi, ieşirea din sistem a cercetătorilor cu experienţă şi imposibilitatea înlocuirii acestora", arată concluziile raportului.
AGERPRES