România a cheltuit anul trecut suma de 5,065 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, echivalentul a 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni, după cum transmite Agerpres.
La sfârşitul anului 2019, în activitatea de cercetare-dezvoltare îşi desfăşurau activitatea 43.973 de salariaţi, cu 1,7% mai puţini faţă de anul 2018, din care 20.252 erau femei, respectiv 46,1%.
Potrivit sursei citate, din cele peste cinci miliarde de lei cheltuite pentru cele patru sectoare de performanţă ale activităţii de cercetare-dezvoltare, aproximativ 4,71 miliarde de lei au fost cheltuieli curente (93,2%), iar 346,4 milioane de lei cheltuieli de capital (6,8%).
Structurat pe segmente, în anul 2019, cheltuielile cu cercetarea aplicativă au reprezentat 63,9% din cheltuielile totale pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, înregistrând o scădere cu 0,8 puncte procentuale, comparativ cu cheltuielile din anul 2018.
De asemenea, cheltuielile cu cercetarea fundamentală au avut o pondere mai mică în cheltuielile totale destinate activităţii de cercetare-dezvoltare, comparativ cu anul 2018, respectiv 18,7% faţă de 19,3%, în timp ce ponderea cheltuielilor cu dezvoltarea experimentală a crescut cu 1,4 puncte procentuale, de la 16% la 17,4%.
În funcţie de sursele de finanţare ale cheltuielilor totale de cercetare-dezvoltare, în 2019, cele furnizate de întreprinderi au avut cea mai mare pondere, respectiv 52,6%, urmate de fondurile publice (inclusiv fondurile publice generale universitare), cu 34,4%.
Sectorul guvernamental a primit cele mai multe fonduri publice
În cadrul sectoarelor de performanţă, cele mai mari sume din fondurile publice au fost primite de către unităţile din sectorul guvernamental (75,2% din total sector), urmate de unităţile din sectorul învăţământ superior (73,1%).
Sursele de finanţare din străinătate utilizate în activitatea de cercetare-dezvoltare din România au fost orientate în cea mai mare parte către unităţile din sectorul mediului de afaceri (45% din sursele provenite din străinătate), sectorul guvernamental (37,7%) şi sectorul învăţământ superior (17,2%).
La capitolul pregătire profesională, statistica oficială arată că 85% din numărul salariaţilor care au lucrat în activitatea de cercetare-dezvoltare la sfârşitul anului 2019 aveau studii superioare (37.393 salariaţi), iar 15% aveau alt nivel de pregătire, exclusiv studii superioare (6.580 salariaţi).
În perioada analizată, în activitatea de cercetare-dezvoltare erau implicate 18.249 persoane cu studii doctorale şi postdoctorale, din care 8.986 femei.
În funcţie de orele efectiv lucrate, circa 72% dintre salariaţii care au desfăşurat activitate de cercetare-dezvoltare în anul 2019 au lucrat normă întreagă de timp.
Pe categorii de ocupaţii, în anul 2019, cercetătorii au avut o pondere de 61,8% în numărul total de salariaţi din activitatea de cercetare-dezvoltare, cu un efectiv de 27.168 salariaţi, în scădere cu 303 salariaţi, comparativ cu anul 2018.