Creierul este împărţit în două jumătăţi, numite emisfere cerebrale. Cele două părţi seamănă foarte mult, dar există o diferenţă în modul în care ele procesează informaţiile.

Există o teorie cum că oamenii sunt fie controlaţi de creierul stâng, fie de creierul drept, ceea ce înseamnă că o parte a creierului lor este dominantă. Persoanele care tind să fie mai degrabă analitice şi metodice în gândire au partea stângă a creierului dominantă. Dacă, în schimb, ai tendinţa de a fi mai creativ sau artistic, se poate spune că îţi funcţionează mai intens emisfera dreaptă a creierului.

Această teorie se bazează pe faptul că cele două emisfere ale creierului funcţionează diferit, o teorie adusă la lumină prima dată în anii ‘60, în urma cercetărilor psihobiologului şi laureatului premiului Nobel Roger W. Sperry. Conform acestuia, emisfera stângă este mai verbală, analitică şi mai ordonată decât cea dreaptă, fiind numită câteodată creier digital. Este folosită în activităţi precum citirea, scrierea şi calculele matematice. În plus, această emisferă controlează logica şi raţiunea şi vechiculează cunoaşterea pe baza argumentelor.

Emisfera dreaptă este, în schimb, mai vizuală şi mai intuitivă, cu un mod de gândire mai creativ şi mai puţin organizat. Uneori, aceasta este denumită creier analogic. Aceasta controlează imaginaţia, simţul artistic, ritmul, emotivitatea şi afectivitatea şi lucrează cu percepţii şi reprezentări.

Avem într-adevăr o parte dominantă a creierului?

Ştim că cele două părţi ale creierului nostru sunt diferite, dar este adevărat că avem o parte dominantă?

O echipă de neurologi şi-a propus să testeze această premisă. După o analiză care s-a întins pe doi ani şi s-a folosit de imagistică prin rezonanţă magnetică a 1.000 de persoane, nu au găsit nicio dovadă că această teorie este corectă. Prin urmare, creierul uman nu favorizează o parte faţă de cealaltă.

Cele două emisfere sunt legate între ele prin mănunchiuri de fibre nervoase, creând ca un fel de autostradă prin care circulă informaţiile. Deşi cele două părţi funcţionează diferit, ele lucrează împreună şi se completează reciproc: nu există situaţii în care să fie suficient să foloseşti doar o parte a creierului. De exemplu, emisfera stângă este creditată cu descifrarea limbajului, dar cea dreaptă te ajută să înţelegi contextul şi tonul, în acest caz. Creierul stâng se ocupă de ecuaţii matematice, dar creierul drept poate face cel mai bine comparaţii şi estimări aproximative.

Aşadar, este ca ambele emisfere ale creierului uman să fie antrenate, astfel încât să funcţioneze împreună în mod armonios.

Sursa foto: Dreamstime