Se știe că sistemul nostru solar s-a format cu 4 miliarde de ani în urmă, dintr-un nor alcătuit din praf şi gaze. Experții nu au aflat dacă atunci existau deja molecule organice care, mai târziu, au dat naştere vieţii pe pământ.
Întrebarea care a frământat întotdeauna oamenii de știință a fost, cu siguranță, cum a apărut viaţa pe pământ. S-a spus că ar fi fost consecinţa finală a unui lanţ de coincidenţe.
De asemenea, unii sunt de părere că moleculele organice ar fi fost aduse pe pământ de asteroizi şi meteoriţi extratereştri.
Se pare că veriga lipsă nu era o fosilă încă nedescoperită, așa cum s-a susținut. Ci o globulă minusculă, auto-replicabilă, numită protocelulă, dezvoltată recent de doi cercetători din Japonia pentru a reprezenta evoluția chimiei în biologie, scrie Thebrighterside.
Evoluția chimică, propusă pentru prima dată în anii 20
Cercetătorii niponi au publicat rezultatele în Nature Communications.
„Evoluția chimică a fost propusă pentru prima dată, în anii 20, ca teorie că viața pe Pământ a apărut odată cu formarea de macromolecule din molecule simple, iar acele macromolecule au format ansambluri moleculare care au proliferat”, a explicat autorul cercetării, Muneyuki Matsuo, profesor de chimie la Universitatea Hiroshima.
Veriga lipsă dintre chimie și biologie în originea vieții
De atunci, au fost efectuate multe studii pentru a verifica teoria ”lumii ARN-ului”, care susține că ARN-ul ar fi fost prima scânteie a vieţii.
„Originea ansamblurilor moleculare care proliferează din molecule mici a rămas un mister timp de aproximativ o sută de ani după apariția scenariului evoluției chimice. A fost veriga lipsă dintre chimie și biologie în originea vieții”, a continuat profesorul.
Studiul poate explica apariția primelor organisme vii pe Pământ
Cercetărorii niponi au proiectat și sintetizat un nou monomer prebiotic din derivați de aminoacizi, ca precursor al celulelor primitive. Când au fost adăugați în apă, la presiune atmosferică, derivații de aminoacizi s-au condensat, aranjandu-se în peptide, care apoi au format spontan picături.
Picăturile au crescut în număr și dimensiune când au fost hrănite cu aminoacizi. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că picăturile pot concentra acizi nucleici – material genetic – și ar fi avut mai multe șanse să supraviețuiască împotriva stimulilor externi.
„O protocelulă pe bază de picături ar fi putut servi ca liant între „chimie” și „biologie” în timpul originilor vieții”, a declarat Matsuo. „Acest studiu poate explica apariția primelor organisme vii pe Pământ”, subliniază el.
Cercetătorii au de gând să continue să analizeze procesul de evoluție a vieții, de la derivații de aminoacizi la celulele vii primitive, dar și să îmbunătățească platforma pentru a studia originile vieții și evoluția continuă pe Pământ.