Creșterea record a cererii de gaze naturale transformă România într-un jucător esențial pentru echilibrul energetic regional. Cu piețele globale în expansiune și tensiuni geopolitice persistente, asigurarea aprovizionării energetice este fundamentală.
Cererea pentru gaze naturale este în creștere
Analizele Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) susțin planurile de dezvoltare a industriei gaziere din România, confirmând creșterea cererii de gaze naturale pe piața mondială pentru anii 2024 și 2025. Aceste prognoze vin în contextul destabilizării pieței energetice de către războiul Rusia-Ucraina, care se apropie de 1.000 de zile. Analiza AIE relevă că turbulențele din ultimii doi ani sunt depășite, deși tensiunile geopolitice continuă să alimenteze volatilitatea prețurilor, scrie jurnalul.ro.
Gazele naturale lichefiate (GNL) nu pot acoperi dinamica cererii la nivel mondial în următorii doi ani, contrazicând pretențiile radicale ale unor organizații de mediu din România care se opun investițiilor în câmpurile gaziere, vizând în special exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră.
Cererea globală de gaze naturale va crește într-un ritm mai puternic în 2024 față de ultimii doi ani.
„Creșterea pe care o observăm în cererea globală de gaze în acest an și anul viitor reflectă recuperarea treptată după o criză energetică globală care a lovit puternic piețele. Dar echilibrul dintre tendințele cererii și ofertei este fragil, cu riscuri clare de volatilitate viitoare. Producătorii și consumatorii trebuie să colaboreze îndeaproape pentru a naviga în aceste vremuri incerte.”, a apreciat Keisuke Sadomori, directorul AIE pentru piețe de energie și securitate.
Pentru întregul an 2024, cererea globală de gaze este estimată să crească cu 2,5%, atingând un nou maxim istoric de 4.200 de miliarde metri cubi. Se preconizează că regiunea Asia-Pacific va reprezenta aproape 45% din cererea globală de gaze. Utilizarea în industrie și energie devine principalul motor al creșterii cererii, alimentată de expansiunea economică constantă pe piețele asiatice.
„Redresarea cererii de gaze din Europa contribuie și ea la dinamica acestor creșteri, deși aceasta rămâne cu mult sub nivelurile de consum dinainte de criză.”
Pentru 2025, cererea globală de gaze va crește cu încă 2,3%, adică aproape 100 de miliarde mc. Acest volum este similar cu estimarea productivă a zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră, împotriva căruia Greenpeace și alte organizații de mediu desfășoară proteste și acțiuni în instanță.
Cine și cum poate asigura necesarul?
Echilibrarea fragilă a pieței după perturbarea majoră cauzată de restrângerea importurilor de gaze din Rusia a fost asigurată, în principal, prin livrările suplimentare de GNL. Europa a deschis rutele gaziere din Turcia, cuplându-se la câmpurile din zona Azerbaidjan și explorând resursele interne din UE, în care România poate deveni principal producător.
Raportul AIE menționează că aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate (GNL) nu a ținut pasul cu ritmul de creștere al cererii din cauza întârzierii unor proiecte și problemelor de la furnizorii din Angola, Egipt, Trinidad Tobago. Terminalele de export Plaquemines LNG din Statele Unite și Tortue din largul coastei Africii de Vest sunt așteptate să fie finalizate la sfârșitul anului. Pentru 2025, creșterea producției și exportului din SUA va fi baza principală pentru dinamica aprovizionării cu GNL, estimată la aproape 6%.
Frigul aduce incertitudini pentru Europa
Raportul AIE atrage atenția asupra unor situații care pot crea mari probleme de aprovizionare și stabilitate a sistemelor energetice, mai ales în Europa de Est.
„Viitorul tranzitului de gaze rusești prin Ucraina este o incertitudine cheie înaintea iernii 2024/2025, deoarece contractul de tranzit al gazelor rusești cu Ucraina expiră la finalul anului 2024. Evaluarea AIE indică faptul că oprirea tranzitului ucrainean nu ar reprezenta un risc imediat pentru securitatea aprovizionării Austriei, Ungariei și Slovaciei, având în vedere capacitatea lor mare de stocare, interconectivitatea și accesul indirect la piața globală de GNL. Vulnerabilitatea Moldovei este semnificativ mai mare și ar necesita o strânsă cooperare între Moldova și partenerii regionali și internaționali pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie în sezonul de iarnă. Oprirea tranzitului ucrainean ar reduce livrările rusești de gaz prin conducte către Europa cu circa 15 miliarde de metri cubi față de 2024. Acest lucru ar putea necesita importuri mai mari de GNL pentru Europa în 2025 și ar putea duce la un echilibru global de gaz mai strâns.”
Comisarul UE pentru energie, Kadri Simson, aflată în ultimele zile de mandat, a declarat că eliminarea totală a gazului rusesc nu ar fi o catastrofă, deoarece asigură acum doar 5% din consumul UE. Ea a îndemnat țările care au încă importuri semnificative din Rusia – Austria și Ungaria – să caute soluții rapide de înlocuire.
România, în prima linie pentru susținerea echilibrului energetic în regiune
Raportul citat nu menționează direct România, dar rolul companiilor românești din energie este esențial în tranzitul de gaze spre Europa Centrală și Moldova, pe lângă livrările directe de gaze și energie electrică din producția proprie spre Ucraina.
Adrian Bazavan, consilier al ministrului Energiei, confirmă aceste temeri, dând ca sigură oprirea tranzitului de gaze rusești prin Ucraina după 31 decembrie 2024.
„De aceea noi și Republica Moldova trebuie să găsim căi noi de a furniza gaz Ucrainei prin gazoductul transbalcanic care duce gaz de la terminalele de GNL. Trebuie să depunem eforturi, astfel încât nici Ucraina și nici Republica Moldova să nu facă frigul la iarnă”, adaugă Bazavan.
În acest context, întrebările ridicate în ancheta deschisă de DIICOT, care cercetează finanțarea unor organizații de mediu ce au boicotat proiectele gaziere și finalizarea hidrocentralelor, sunt și mai apăsătoare, având în vedere interesele rusești evidente.
Gazele naturale lichefiate pot echilibra piața
Dezvoltarea proiectelor de gaze naturale lichefiate (GNL) a continuat în 2024, chiar dacă nici o mare investiție din SUA nu a fost finalizată. Autorii raportului constată că invazia Ucrainei a avut consecințe semnificative pe piața gazelor. După 2022 au fost inițiate proiecte care includ o capacitate anuală de lichefiere a gazelor de peste 150 miliarde mc. Statele Unite dețin 75% din capacitatea suplimentară de lichefiere proiectată în 2022 și 2023. O investiție pentru lichefierea a 45 miliarde mc este aprobată și în Qatar, lider împreună cu SUA în exportul de GNL.
Proiectele aflate în curs de finalizare sunt puse în așteptare deoarece unele țări cu potențial de cerere de GNL nu au acorduri de liber schimb cu Statele Unite. Conform raportului, proiectele aflate în faza de investiție financiară sau deja în construcție au o capacitate de export de 270 miliarde mc pe an, capacitate care va fi atinsă până la finalul anului 2030. Această creștere puternică a capacității de producție de GNL ar putea slăbi tensiunile de pe piață, întărind securitatea aprovizionării cu gaze după anul 2025.
Lecții din fluctuațiile prețurilor
Baza comercială pentru asigurarea investițiilor în noile proiecte de GNL și pentru securitatea aprovizionării o constituie contractele pe termen lung și cu destinație fixă. Acordurile cu o durată de cel puțin 10 ani au reprezentat 85% din volumele de GNL contractate în ultimele 15 luni, iar cele cu destinație fixă acoperă 70% dintre acestea.
Raportul AIE menționează că „șocul aprovizionării de gaze din 2022/2023 și volatilitatea ulterioară le-au amintit atât cumpărătorilor, cât și vânzătorilor importanța contractelor pe termen lung pentru a asigura o aprovizionare stabilă și pentru a reduce variabilitatea prețurilor pe termen scurt.”
Coridorul vertical, idee românească
Pentru suplinirea importurilor de gaz din Rusia, o soluție tehnică și comercială viabilă o constituie așa-numitul „Coridor Vertical”, o inițiativă românească a Transgaz și a directorului companiei, Ion Sterian. Prin acest sistem de transport vizionar pentru dezvoltarea energetică a Europei de Sud-Est și a Balcanilor se permite accesul la sursele de GNL prin terminalele din Grecia și zonele gaziere din Turcia, precum și o cale deschisă pentru aprovizionarea din Azerbaidjan. România devine astfel o placă turnantă pe acest coridor gazier care leagă Republica Moldova și Ucraina de o rețea importantă europeană de infrastructură energetică.
„Dacă se respectă calendarul propus, sperăm ca proiectul Coridorului Vertical să fie gata la sfârșitul anului 2026, începutul lui 2027. Urmează să prezentăm pe larg proiectul președintei Comisiei Europene și noului comisar UE pentru energie, pentru a clarifica prioritățile de finanțare”, declara recent Ion Sterian.