Într-o perioadă marcată de incertitudini economice și fluctuații ale piețelor financiare globale, aurul continuă să fie un refugiu valoros pentru multe țări. Băncile centrale din întreaga lume își consolidează rezervele de aur la un ritm accelerat, iar Polonia a devenit liderul achizițiilor din 2024.
Acest fenomen reflectă nu doar o schimbare în strategia financiară globală, dar și o tendință globală mai largă de diversificare a rezervelor de valută, iar România nu face excepție, având o poziție stabilă și conservatoare în ceea ce privește aurul.
Achizițiile de aur a băncilor centrale au atins un vârf istoric
În primele trei trimestre ale anului 2024, băncile centrale au achiziționat 712 tone de aur, iar în ultimul trimestru au mai adăugat încă 333 de tone, ceea ce a dus totalul anual la 1.045 tone.
Acest ritm continuu de achiziții a fost o constantă de 15 ani, iar 2024 a fost al treilea an consecutiv în care cererea a depășit pragul de 1.000 de tone.
Comparativ cu perioada 2010-2021, când media anuală era de doar 473 tone, acest avans semnificativ reflectă o schimbare importantă în strategia băncilor centrale, care au început să își diversifice și să își consolideze rezervele în aur.
Astfel, aurul rămâne un simbol al stabilității financiare și al încrederii economice.
Băncile din piețele emergente și Polonia în fruntea achizițiilor
De-a lungul celor 15 ani de achiziții consecutive, băncile centrale din piețele emergente au condus în continuare tendințele de achiziție de aur.
În acest context, Banca Națională a Poloniei (NBP) s-a distins drept cel mai mare cumpărător din 2024, adăugând 90 de tone de aur la rezervele sale.
Președintele băncii, Adam Glapiński, a fost un susținător vocal al acestei strategii, exprimându-și intenția de a crește ponderea aurului în rezervele Poloniei până la 20%.
După aceste achiziții din 2024, rezervele totale ale Poloniei au ajuns la 448 de tone, reprezentând 17% din rezervele sale internaționale.
România își consolidează rezervele de aur
În România, Banca Națională a României (BNR) a raportat o consolidare semnificativă a rezervelor internaționale la începutul anului 2023.
La 31 decembrie 2023, rezervele României se ridicau la 66 miliarde de euro, cu o creștere notabilă de 13,7 miliarde euro față de 2022, datorită majorării rezervelor valutare.
Rezervele de aur ale României au fost de 103,6 tone, iar valoarea acestora a crescut cu 544 milioane de euro, ajungând la 6,2 miliarde de euro, pe fondul creșterii prețului aurului pe piețele internaționale.
Poziția BNR privind rezervele de aur: „Este suficient”
De peste 10 ani, poziția BNR privind rezerva de aur a rămas neschimbată. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în repetate rânduri că rezerva de aur a României este „exact cum trebuie” și că nu există nevoie de o creștere suplimentară a acesteia.
În 2013, cu ocazia unui simpozion pe teme bancare, Isărescu a menționat că personal nu dorește să crească rezerva de aur, invocând o „superstiție” legată de pragul de 100 de tone.
De atunci, rezerva de aur a României a rămas constantă, iar în prezent se află la 103,6 tone, ceea ce reflectă o strategie prudentă, conform declarațiilor guvernatorului.
