Cererea internă de electricitate va consemna o creştere limitată de 0,7% până în 2025, într-un scenariu de bază, iar principalele riscuri pentru scăderea cererii sunt dezindustrializarea sectorului energofag şi o creştere mai lentă a consumului casnic, potrivit unui studiu prezentat joi.
Realizatorii studiului nu se aşteaptă la schimbări majore nici în ceea ce priveşte exporturile nete, acestea rămânând în jurul valorii de 3,3 TWh în 2025.
"Nu ne aşteptăm la o creştere semnificativă a cererii, prin urmare investiţia în sistem probabil că nu e determinată de cerere, ci de o creştere a eficienţei ofertei existente. Al doilea aspect, avem cel puţin 24% costuri excesive în sistem din diferite motive, fie că este vorba de centrale ineficiente, subvenţii sau alte lucruri. Poate că nu exploatăm sistemul aşa cum am putea. Subvenţiile şi investiţiile viitoare trebuie să fie reflectate în piaţa cuplată pentru că pe o piaţă fizic integrată fie transferi bogăţia dacă nu procedezi corect sau plăteşti investiţiile altora dacă ai costuri irecuperabile sau pierderi. A gândi România ca un acvariu închis nu mai este posibil după cuplarea pieţei", a declarat joi Michael Weiss, partener la compania de consultanţă AT Kearney.
Conform acestuia, foarte importante sunt schimbările în reglementări şi în domeniul subvenţiilor, în condiţiile în care sunt domenii în care subvenţiile sunt excesive: Pe de altă parte, însă, Weiss a precizat că pentru investiţiile existente subvenţiile nu pot fi eliminate peste noapte pentru că s-ar distruge încrederea investitorilor sau a investitorilor.
"Considerăm că în acest mediu nu este sarcina în principal a statului să investească în noi obiective. Nu ar trebui să fie sarcina lor prioritară. Sarcina prioritară a statului ar fi să permită un sistem în care pentru investitori să aibă sens pe termen lung. Nu este vorba de un an sau doi ci de decenii. Faceţi ca regulile jocului să fie atât de transparente încât să aibă sens ca investitorii privaţi să se implice", a spus Michael Weiss.
SURSA: Agerpres