Perioada recentă, marcată de eforturile gestionării efectelor economice ale pandemiei de COVID-19, aduce cu sine noi obstacole pentru instituțiile de credit, reprezentate de numărul semnificativ de directive, regulamente și ghiduri noi care au fost propuse de către autorități și urmează a fi implementate în viitorul apropiat, transmit Dimitrios Goranitis, Andrada Tănase și Andrei Jalba din cadrul Deloitte România.

Așadar, la ce trebuie să se aștepte participanții pieței financiare în următorii ani?

Basel 4 va fi implementat oficial în UE

Comisia Europeană a publicat recent Regulamentul privind cerințele de capital III și Directiva privind cerințele de capital VI, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025. Acestea reprezintă un pachet legislativ de implementare a reformelor Basel 3, cunoscut și ca Basel 3.1 sau Basel 4, și deschid, practic, o ultima etapă a implementării modificărilor la standardele de capital în UE.

Printre numeroasele modificări aduse de aceste noi reglementări, cele mai semnificative sunt abordarea standardizată pentru riscul de credit, bazată pe ratinguri interne, cadrul de risc operațional și stabilirea unui prag (output floor) pentru limitarea posibilității diminuării cerinței de capital pentru instituțiile de credit care utilizează modele interne.

Complementar acestor modificări, sunt absolut necesare menționarea încorporării standardelor de mediu, sociali și de guvernanță (environmental, social, governance – ESG) și instrucțiuni referitoare la aplicarea cerinței de capital pentru riscuri nereglementate (pilonul 2) și a amortizorului de risc sistemic (SyRB).

Conform unui studiu al Comisiei Europene, impactul de capital al implementării acestor noi cerințe va fi semnificativ, ducând la creșterea cerinței de capital cu 6,5%-8,4% pe termen lung.

Implementarea unui cadru de management al riscului climatic este iminentă

Printre cele mai importante modificări aduse de anul 2022 sunt cele care vizează riscul climatic. În ianuarie 2022, Autoritatea Bancară Europeană a publicat versiunea finală a standardelor tehnice privind cerințele de publicare pentru instituțiile de credit (pilonul 3) legate de riscurile ESG.

Concomitent, Banca Centrală Europeană a cerut băncilor o autoevaluare privind riscurile climatice și de mediu, urmată de testul de stres top-down pentru riscul climatic, având printre obiective identificarea vulnerabilităților și problemelor cu care se confruntă băncile în ceea ce privește gestionarea riscurilor climatice. Perioada desfășurării exercițiului este martie-iulie 2022.

Acțiunile celor două autorități europene privind abordarea riscului climatic impun o mai bună pregătire a instituțiilor de credit în acest domeniu, atât în anul 2022, cât și în cei ce vor urma. Această pregătire vizează acuratețea datelor, calitatea portofoliilor de credite „verzi” și înțelegerea importanței abordării riscurilor climatice într-un mod serios și pragmatic.

Cerințe minime de fonduri proprii și de pasive eligibile (MREL) mai mari începând cu 2022

Cerințele autorității unice de rezoluție (Single Resolution Board – SRB) privind cadrul de rezoluție și în special legate de fondurile proprii și de pasivele eligibile s-au intensificat treptat în ultimii doi-trei ani cu scopul de a-și dezvolta capacitățile de rezoluție până la sfârșitul anului 2023.

Astfel, de la 1 ianuarie 2022, cerința MREL pentru instituțiile de credit de importanță globală a crescut de la 16% la 18% din totalul activelor ponderate la risc sau 6,75% din valoarea indicatorului efectului de levier (leverage ratio), iar pentru instituțiile de credit cu active mai mari de 100 de miliarde de euro (top-tier banks), se va modifica de la o valoare specifică instituției la minimum 13,5% din valoarea activelor ponderate la risc sau 5% din valoarea indicatorului efectului de levier.

Provocarea pentru bănci în perioada 2022-2023 va fi să se adapteze la noile cerințe MREL și să se concentreze în paralel pe noile priorități, printre care îmbunătățirea continuă a sistemelor de guvernanță internă și a planurilor de comunicare internă și externă legate de procesul de rezoluție, testarea documentului operațional elaborat de către bancă legat de acțiunile interne și externe necesare pentru a aplica în mod eficient instrumentul de recapitalizare internă (Bail-in Playbook), măsurarea și prognozarea lichidității, precum și monitorizarea garanțiilor pentru a obține finanțări în cazul rezoluției.

Un nou pachet legislativ privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (AML/CFT)

În luna iulie a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat un pachet legislativ ambițios care vizează întărirea și armonizarea cadrului de reglementare european privind combaterea spălării banilor (anti-money laundering – AML) și a finanțării terorismului (CFT).

Având scopul general de a proteja cetățenii și sistemul financiar al uniunii de impactul negativ al acțiunilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, acest pachet legislativ include patru propuneri distincte:

1) crearea la nivel european a unei noi autorități AML (AMLR) care va supraveghea îndeaproape cadrul AML/CFT și va consolida cooperarea între unitățile de informații financiare (financial information unit – FIU);

2) implementarea unui regulament unic AML/CFT la nivel european;

3) adoptarea celei de-a șasea directive privind cadrul AML/CFT (AMLD6);

4) modificarea regulamentului din 2015 privind transferul de fonduri pentru a include transferurile de cripto-active.

Complexitatea acestui pachet legislativ presupune, bineînțeles, o perioadă mai lungă de implementare – data aplicării AMLD6 este estimată pentru anul 2026, în timp ce comisia își propune ca AMLR să devină operațională abia în 2024. Întocmai această complexitate a noilor propuneri precedă un impact semnificativ asupra instituțiilor financiare, care se vor vedea nevoite să depună eforturi considerabile pentru ajustarea la noile cerințe de reglementare.

Ce înseamnă toate acestea pentru instituțiile de credit?

Toate aceste modificări se traduc în majorarea costurilor de conformare la reglementările noi și complexe, a costurilor de capital și a necesarului de resurse umane pentru a face față noilor cerințe de reglementare, raportare etc.

Alte efecte sunt presiunea mai mare asupra modelelor de business și a profitabilității din cauza modificărilor de reglementare în timpul ciclului de viață a unui produs, diminuarea veniturilor în viitor, deoarece noile reglementări pot face modelele de business existente ineficiente sau imposibil de realizat.

De asemenea, viteza de adoptare a tehnologiilor emergente și de utilizare a acestora se va reduce, neexistând încă un cadru de reglementare suficient de comprehensiv, iar presiunea concurențială va crește, deoarece participanții nereglementați au libertatea de a opera în moduri în care instituțiile de credit reglementate nu pot.

Cum pot răspunde instituțiile de credit noilor provocări?

Soluțiile pe care le au la dispoziție băncile includ monitorizarea permanentă a cadrului de reglementare existent și a actelor legislative aflate în faza de consultare publică, pentru a fi mereu la curent cu tendințele, instruirea permanentă a angajaților, astfel încât aceștia să cunoască bine cadrul de reglementare și să fie capabili să-l aplice în mod adecvat și eficient.

De asemenea, instituțiile de credit trebuie să ia în considerare viitoarele reglementări atunci când dezvoltă noi produse și să actualizeze modelul și planul de business, planul de capital și lichiditate, precum și cadrul general de gestionare a riscurilor.