Batalia pentru 10% din productia de energie electrica a Romaniei a incins spiritele a 13 firme si consortii ramase in cursa pentru noile unitati ale centralei de la Cernavoda.
Autoritatile au primit 15 scrisori de intentie pentru participarea la constructia grupurilor 3 si 4 ale centralei nuclearoelectrice de la Cernavoda, depuse de 16 companii. Propunerea pe care o are in vedere MEC a fost identificata in cadrul studiului de fezabilitate derulat in acest sens, care a relevat drept varianta optima realizarea in paralel a celor doua unitati, atat din punctul de vedere al investitiilor, cat si al rentabilitatii economice. Pentru acest scenariu, costurile estimate se ridica la 2,2 miliarde de euro (inclusiv costurile de decomisionare a deseurilor nucleare), iar costul energiei electrice produse de cele doua noi unitati se estimeaza a fi cuprins intre 30 dolari/MWh si 35 dolari/MWh, cu o rentabilitate anuala intre 9 si 11%. Potrivit studiului de fezabilitate, pentru construirea celor doua reactoare nucleare se va constitui o societate comerciala mixta cu capital privat (companie de proiect). Aportul Societatii Nationale Nuclearelectrica (SNN) ar consta in activele existente pe locatia centralei de la Cernavoda. SNN ar urma sa fie si operatorul unitatilor 3 si 4.
Grupul nuclear de la CNE Cernavoda (707 MW) a realizat in ultimii ani un factor mediu de utilizare a puterii de circa 90%, livrand anual in jur de 10% din productia de energie electrica a Romaniei. Durata de viata a unitatii 1 CNE Cernavoda este de 30 ani (incepand din 1996, anul punerii in functiune).
Ministrul economiei, Codrut seres, sustine ca graficul de realizare a lucrarilor se va intinde pe o perioada de pana la 76 de luni din momentul constituirii companiei de proiect.
Ionut Apostol, director executiv al TERRA Mileniul III, o organizatie nonguvernamentala de protectie a mediului, sustine ca pretul energiei electrice livrate de centrala nucleara Cernavoda nu include, printre altele, costurile legate de: dezafectarea minelor de uraniu si regenerarea sociala si de mediu in zonele miniere uranifere; inchiderea centralei (ce pot ajunge sa fie echivalente cu costurile de constructie ale acesteia); managementul deseurilor radioactive. “In privinta mitului ca energia nucleara este solutia pentru combaterea schimbarilor climatice, trebuie sa precizam ca lantul de productie a energiei nucleare presupune emisii de gaze cu efect de sera; in plus, dezvoltarea sectorului nuclear nu este considerata o masura eligibila de reducere a emisiilor de gaze cu efect in cadrul mecanismelor flexibile ale Protocolului de la Kyoto”, afirma Apostol.
Adversarii extinderii centralei de la Cernavoda mai spun ca Romania are o capacitate productie a energiei electrice dubla fata de consum. “Este, bineinteles, vorba si de termocentrale foarte vechi, a caror retehnologizare nu este fezabila. Dorim sa mentionam insa ca Romania are un potential enorm de crestere a eficientei energetice”.
In alte tari importante din Europa, energia nucleara nu este privita cu prea mult entuziasm. Un studiu al Institutului European din Romania arata ca temerile legate de incalzirea planetei au schimbat perceptia asupra energiei nucleare. “Este un fapt recunoscut acela ca folosirea energiei nucleare si a celor regenerabile, impreuna cu eficienta energetica crescuta, conduc la limitarea efectului de sera al gazelor emise de combustibilii fosili”. Abandonarea totala a energiei nucleare ar insemna ca 35% din productia de energie electrica sa fie acoperita din alte surse. De aceea, optiunea nucleara ramane deschisa statelor europene care o doresc. Totusi, procesarea si transportul deseurilor radioactive ramane o chestiune inca nerezolvata.
Cine se vrea la unitatile 3 si 4
Firmele interesate sunt Electrabel Belgia, Electrica Romania, RWE Power Germania, E.ON Energy Germania, Enel Italia, Iberdrola Spania, KHNP Coreea de Sud, AES Romenergia SUA, Ansaldo Italia in consortiu cu AECL Canada, Unit International Belgia – Turcia, Cerna Hora Cehia, Gabriel Resources Canada, AFEN Romania, Alro Romania, ASAM -TESS Conex Iasi Romania.
Selectia investitorilor se va face “in functie de oferta fiecaruia, de ce anume cere; pentru ca fiecare cere ceva. Unii cer, de exemplu, contracte pe termen lung de cumparare a curentului de catre stat. Evident ca nu se vor accepta astfel de conditii”, spune ministrul economiei, Codrut Seres.
Compania de proiect va trebui sa detina un capital social initial de circa 650 de milioane de euro, ceea ce reprezinta 30% din valoarea totala a investitiei estimate pentru constructia celor doua grupuri, de 2,2 miliarde de euro. Fiecare investitor trebuie sa contribuie cu minimum 50 de milioane de euro la capitalul social al noii companii.
