Un obstacol important i calea finalizarii lucrarilor de la Unitatea nr. 2 de la Cernavoda a fost ilaturat de Guvern prin acordarea unui pachet de facilitati fiscale Societatii Nationale Nuclearelectrica; aceasta este scutita de la plata impozitului pe profit pina pe data de 31 decembrie 2010. Totodata, plata datoriilor pe care SN Nuclearelectrica le iregistra la data de 30 iunie catre Ministerul Finantelor, cifrate la 400 milioane dolari, se amina pina la punerea i functiune a Unitatii 2, respectiv pina la 31 decembrie 2006, iar penalitatile aferente datoriei se anuleaza.
Lucrarile la reactoarele 2, 3, 4 si 5 au fost itrerupte i anul 1991 si trecute i conservare. in aprilie 1995 s-a reluat activitatea la reactorul 2, isa cu efective reduse, progresul lucrarilor fiind modest. „in aceasta perioada au fost efectuate totusi lucrari importante de reparatii, remedieri si chiar montari de utilaje noi, care permit la ora actuala demararea i forta a investitiilor”, afirma Theodor Chirica, director i cadrul SN Nuclerelectrica. Finantarea a fost asigurata din sursele proprii ale societatii si alocatii de la buget si fondul special de dezvoltare energetica, constind anul acesta din 900 miliarde lei, din care 300 miliarde destinati aprovizionarii cu apa grea. Pe viitor, finantarea se va face din surse proprii – i special profitul care nu se mai impoziteaza si se reinvesteste integral, din surse atrase de la agentii economici, din credite externe, din finantari externe i contrapartida cu furnizarea de energie electrica, prin contracte directe icheiate de Nuclearelectrica.
Conform directorului Chirica, exista semnale pozitive de la Guvernul canadian, privind creditarea investitiei de la Cernavoda, pentru ca la rindul lor bancile italiene sa urmeze decizia canadiana. Se mizeaza si pe obtinerea unui credit din partea Agentiei europene pentru energie nucleara, Euroatom. Contractul comercial, care se afla ica i faza negocierilor, se va icheia tot cu partenerii traditionali, AECL Canada si Ansaldo din Italia, dar va cuprinde mai multe clauze favorabile partii romine.
Consortiul de firme care va participa la constructia Unitatii 2 va fi condus de un director general, sef de proiect, secondat de trei adjuncti, un canadian, un italian si un romin, partea romina avind pentru prima data drept de vot la luarea deciziilor. Astfel se spera ca ponderea furnizorilor autohtoni de echipamente si instalatii sa creasca, achizitiile urmind a fi facute itr-un mediu concurential mai pronuntat decit a fost la constructia primului reactor. La proiect pot participa si alte firme interesate, singura conditie fiind sa-si asigure cota-parte de finantare.
Investitiile efectuate la Unitatea 2 se cifreaza i prezent la 660 milioane dolari, reprezentind 47% din total. Cheltuielile necesare finalizarii obiectivului sunt estimate la 720 – 740 milioane dolari, cea mai mare parte urmind a fi asigurate din contractarea de credite externe. Costul energiei electrice produse aici va fi de aproximativ 30 dolari/MWh, competitiv pe piata. in plus, pretul punerii i exploatare a noii capacitati de productie presupune cheltuieli de 1.000 dolari pentru fiecare megawatt putere instalata, sub costul actual pentru constructia unei termocentrale cu o putere echivalenta (700 megawati). in plus, vor fi eliminate cheltuielile necesare operatiunilor de conservare a utilajelor deja instalate, care sunt destul de isemnate.
Argumente pentru finalizarea UnitĂL?ii nr. 2
Un reactor nuclear de la CNE Cernavoda consuma 100 tone combustibil nuclear/an.
Rezulta 100 tone deseuri ialt active pe an si 30 mc deseuri slab active.
La o putere echivalenta, o termocentrala consuma 4-6 milioane tone carbune/an.
Rezulta 1,5 milioane tone de zgura si cenusa, din care 20.000 tone sunt evacuate i atmosfera.
Carierele de lignit sau minele de carbuni au un impact negativ asupra mediului.
Finalizarea lucrarilor la Unitatea 2 reprezinta o investitie de 1.000 dolari/MW putere instalata, sub pretul constructiei unei termocentrale noi.
Costul unitar actualizat al Unitatii 2 este estimat la 30 dolari/MWh, sub pretul mediu practicat i prezent de Conel.
Combustibilul nuclear se fabrica i tara, reprezinta doar 12% din costul energiei electrice produse si nu este influentat de deprecierea leului i raport cu dolarul.
