Privelistea din satul Certeze, din nord-vestul tarii, este uluitoare: sute de vile impresionante, aproape lipite una de cealalta, toate cu cel putin doua etaje si finisaje exterioare ultramoderne - fatade placate cu marmura, geamuri termopan, balustrade sau chiar garduri de inox. Chiar si porcii stau confortabil in cotete cu tamplarie PVC si geam termopan. In curti, marci si modele noi Mercedes, BMW, Audi sau WW sunt la ordinea zilei. Pe langa acestea, in sat de construieste si se amenajeaza far
Privelistea din satul Certeze, din nord-vestul tarii, este uluitoare: sute de vile impresionante, aproape lipite una de cealalta, toate cu cel putin doua etaje si finisaje exterioare ultramoderne – fatade placate cu marmura, geamuri termopan, balustrade sau chiar garduri de inox. Chiar si porcii stau confortabil in cotete cu tamplarie PVC si geam termopan. In curti, marci si modele noi Mercedes, BMW, Audi sau WW sunt la ordinea zilei. Pe langa acestea, in sat de construieste si se amenajeaza fara intrerupere.
Concurenta este cuvantul cheie in Certeze, unde „capra vecinului” este un concept lipsit de sens, renegat fatis de sateni. Langa o casa cu doua etaje, vecinul isi construieste o vila putin mai inalta. De aici casele una mai „mandra” si mai mare decat cealalta.
Paradoxal, chiar daca zona nu a fost colectivizata, marile realizari socialiste i-au imbogatit pe certezeni. Certeze, chiar daca un sat din tara Oasului, este considerat capitala neoficiala zonei. Este si centrul administrativ al comunei Certeze, din care mai fac parte satele Huta Certeze si Moiseni.
In anii 60, zona era foarte saraca. Partidul Comunist nu a razbit in tara Oasului, iar locuitorii zonei, intreprinzatori si foarte gospodari, s-au orientat pe nevoile de atunci. Lucrau pe cont propriu, in echipe distribuite in toata tara, la munci grele si foarte bine platite: vopseau stalpi de inalta tensiune, lucrau la defrisari, la curatat de tancuri petroliere sau redari in circuitul agricol. Multi plecau primavara, cu toata familia, si se intorceau toamna. Castigul pe lucrator era de cel putin 5.000 de lei pe luna. „Delegatii” (sefii de echipa) ajungeau anual la cateva sute de mii de lei. Explicatia: pentru a obtine sumele negociate, pentru munci pe care nimeni nu le facea, pe statele de plata erau pontate mai multe persoane. Cea mai mare parte a banilor castigati a fost investita in case; multe dintre constructiile de acum au fost construite in anii 70-80, iar dupa 90 au fost doar modernizate.
Dupa 1990, echipele de muncitori de atunci s-au transformat in firme si au lucrat in tara la instalari de cabluri de fibra optica, la reabilitari de drumuri, in constructii in general. Altii s-au orientat pe diverse afaceri. Parte din ei au plecat in strainatate, iar acum 1.000 din cei 3300 de locuitori lucreaza in peste granita. Chiar se spune ca avionul de la New York opreste la Satu Mare pentru certezeni, pentru ca aproximativ 150 de familii de aici au rude in SUA. Alti certezeni lucreaza in Franta, Italia, Belgia, Spania, Portugalia, Canada si, mai nou, au gasit oportunitati in Anglia si Irlanda. Nici cei care au ramas in sat nu pierd vremea si au afaceri prospere.
Gheorghe Mihoc a intrat in afaceri in 1990, cu firma Orizont 2000. „Speram sa rezist zece ani cu firma mea”, explica el titulatura firmei. Parintii lui au lucrat inainte in echipe prin tara. A fost ajutat si de rudele care lucrau in strainatate. Prima firma producea mobila pentru export. In 1994, a infiintat Transilvania General Certeze (nici o legatura cu firma fratilor Micula, oameni de afaceri care au devenit chiar clienti ai certezeanului). In 2001, firma ocupa locul 1 pe judet la categoria microintreprinderi, cu 5,6 miliarde de lei cifra de afaceri. In 2002 cifra de afaceri a fost de 15 miliarde de lei. Activitatea este structurata pe trei zone: constructii civile si industriale, tamplarie din aluminiu cu geam termopan si productie de mobila. De fapt, este un furnizor important pentru localnici, iar 300-400 de comenzi pe an sunt pentru vile din tara Oasului. Acum investeste 15 miliarde de lei in utilaje pentru productia mobilei, intr-un nou sediu si intr-o hala de productie.
Zona este bogata in izvoare minerale, marca de apa Certeze fiind distribuita la nivel national. Un alt osean s-a hotarat sa exploateze resursele zonei. Intre Certeze si Negresti Oas, Teodor Lohan construieste o fabrica de imbuteliere a apei minerale. Lohan este din Negresti Oas si a lucrat inainte de 89 in constructii, in tara. Dupa 1990 si-a infiintat o firma – Nova SRL – cu care a continuat sa faca lucrul la care se pricepea cel mai bine. A mai avut incercari cu productia de paste fainoase, de inghetata, de cornete pentru inghetata si a facut si comert. In urma cu peste zece ani s-a hotarat sa valorifice izvoarele minerale ale zonei si a inceput constructia fabricii. Tot ce a castigat de-a lungul anilor a investit aici – aproximativ 400.000 de dolari, in utilaje si intr-o cladire de 600 de metri patrati. Pentru trecatori, la sosea, construieste un izvor cu fotocelula, pentru a face economie, izvor care curge doar cand se apropie cineva sa ia apa.
In linii mari, activitatea economica a localitatii de 3.300 de locuitori este de invidiat: 209 firme inregistrate la 31 mai 2003, din care 143 de capital. Valoarea capitalului social este de 1,7 miliarde lei. Numai din impozite si taxe, Primaria din Certeze a incasat anul trecut 1,7 miliarde de lei din sat, pentru ca taxele incasate la nivelul comunei au atins trei miliarde de lei. Pe langa acestia, fiecare familie plateste anual 15-20 de milioane de lei pentru lucrarile comunitare. Anul acesta 30 de miliarde de lei vor fi investite, in extinderea iluminatului public. Localitatea are o echipa de fotbal si un stadion cu 1.000 de locuri, un teren de volei modern si o casa de nunti de 1.000 de locuri (850 de metri patrati), iar un teren de tenis, o cresa si un cabinet stomatologic pentru copii sunt acum in stadiul de proiect. Lunar, un milion de euro intra in localitate din castigurile celor 1.000 de certezeni plecati la lucru in strainatate, excluzand veniturile din firme.
Primaria din Certeze deruleaza mai multe proiecte de infrastructura. Printre acestea, un proiect Sapard in valoare de un milion de dolari pentru aductiune de apa cu statie de filtrare. Satenii au contribuit cu 80 de milioane de lei pe strada pentru betonarea strazilor. In prezent, 80% din localitate este facuta, urmand ca anul viitor toate strazile din sat sa fie betonate.
Certeze in cifre
· 3.300 locuitori
· peste 1.000 de certezeni plecati la munca in strainatate. Se spune ca avionul de la New York opreste la Satu Mare pentru certezeni.
· Un milion de euro intra lunar in comuna
· peste 1.500 de masini, din care 80% marci straine
· aproximativ 1.000 de case cu cel putin un etaj
· 15-20 milioane de lei contributia anuala a unei familii pentru lucrarile comunitare
· 1,7 miliarde de lei incasati din impozite si taxe de administratia locala
· 209 firme inregistrate la 31 mai 2003. Domeniile principale: constructii, prelucrarea lemnului, prelucrarea si slefuirea pietrei si a marmurei
· 143 de firme de capital
· 1,7 miliarde lei capitalul social al fimelor
· 70 de milioane de lei valoarea unui costum popular
Afaceri importante In Certeze
Compania Profil Cifra de afaceri
David Company prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea 10,6 mld. lei
lemnului
Forest Com servicii prestate in principal intreprinderilor 7,5 mld. lei
Florana Company servicii prestate in principal intreprinderilor 6,8 mld. lei
Luci Prod fabricarea bauturilor 4,5 mld. lei
Ban Forest prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea 4 mld. lei
tlemnuluir
Veronica Impextservicii prestate in principal intreprinderilort4 mld. leir
Bilie Bitoc Presttorganizarea de santiere si pregatirea terenului 3,7 mld. Leir
Dorle&Ancutattprelucrarea bruta a lemnului si impregnareat 2,1 mld Leir
tttlemnuluir
George Orosttprelucrarea bruta a lemnului si impregnareat1,9 mld. leir
tttlemnuluir
r
„Ciuperca”, locul de dansi, sta alaturi de casele ultramoderne. Certezenii tin la traditie, si de sarbatori se imbraca in costume populare. Valoarea unui costum: aproximativ 70 de milioane.r
r
Casele rivalizeaza cu vilele din zonele rezidentiale ale oraselor. Marmura, termopanul si, mai nou, inoxul la vedere sunt la ordinea zilei. Masinile straine nu mai surprind pe nimeni.r
r
In sat se construieste in continuu, iar ce este vechi se darama sau se modernizeaza. Piticii din „herghelia” de la Saftica si-au gasit loc in gradina unui certezean, intre piscina si valtoare.r
r
Barul din sat este la nivelul celor din marile orase, cu masa de tenis, biliard, umbrelute si fantana arteziana pe terasa. Intr-una dintre gospodarii, chiar si porcii, au confort sporit in cotet cu geam termopan.r
r
patru firme din certeze au fost primele pe judetr
r
CompaniatttDomeniulttttCifra de afacerir
r
Transilvania General Certezetmicrointreprinderi, industriatt5,6 mld. lei r
ttttproduselor primarer
Alex Foresttttmicrointreprinderi, silvicultura,t4,7 mld. lei r
ttttpiscicultura si servicii specificer
La Defancetttmicrointreprinderi, constructiit1,4 mld. leir
Ciorba V Com.ttmicrointrprinderi, industria tt12 mld. leir
ttttlemnului, celulozei si hartiei