Ce este certificatul de viață pentru pensie
Certificatul de viață pentru pensie este o procedură comună în multe țări, necesară pentru beneficiarii care locuiesc în afara țării de origine. Scopul acestei cerințe este de a preveni fraudarea sistemului de pensii și de a asigura că resursele financiare sunt direcționate corect către persoanele legitime care sunt încă în viață. Persoanele care primesc pensii din altă țară decât cea de origine sunt adesea supuse acestui proces periodic de confirmare a existenței lor în viață.
Această procedură implică de obicei trimiterea unor documente sau formulare specifice către autoritățile competente care administrează pensiile. Scopul principal este să asigure transparența și să protejeze fondurile de pensii împotriva utilizării incorecte. Situația este relevantă în special pentru românii care au ieșit la pensie în România și primesc pensia în țări precum Germania sau Spania.
Dacă beneficiarul nu trimite certificatul de viață sau dacă autoritatea competentă nu-l primește la timp, plata pensiei poate fi suspendată.
Acest certificat reprezintă una dintre principalele provocări la Ministerul Muncii
Ministerul Muncii din România a comunicat că una dintre principalele provocări în procesul de soluționare a cererilor de pensie ale românilor din străinătate este legată de certificatul de viață. În plus, alte dificultăți apar din cauza netransmiterii documentelor de vechime de către solicitanții cu domiciliul în afara țării sau a trimiterii documentelor care nu sunt certificate conform originalului (cu ștampila de conformitate pe fiecare pagină a fiecărui document).
Reprezentanții Ministerului Muncii au precizat că beneficiarul nerezident care primește beneficii din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale trebuie să trimită anual, până cel târziu la data de 31 decembrie a fiecărui an, un certificat de viață pentru a beneficia de drepturile cuvenite.
Cum se completează documentul
Pentru a depune certificatul de viață menționat anterior, casa teritorială de pensii competentă trimite beneficiarului nerezident, la adresa sa de reședință sau domiciliu, un exemplar completat în Partea A al certificatului de viață în luna octombrie a fiecărui an. Acesta include și data limită până la care beneficiarul trebuie să transmită certificatul de viață.
Potrivit CNPP, beneficiarul nerezident este responsabil să completeze Partea B a certificatului de viață în fața unei autorități legale din statul său de reședință sau domiciliu, după caz. Această autoritate atestă că Partea B a fost semnată personal de către titularul drepturilor. În plus, pentru a certifica identitatea beneficiarului de pensie, autoritatea completează și Partea C a certificatului.
În cazul în care beneficiarul nerezident nu prezintă sau nu transmite certificatul de viață până la data de 31 decembrie a fiecărui an, plata pensiei este suspendată începând cu luna februarie. Dacă certificatul este trimis ulterior termenului menționat, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale vor fi reluate începând cu data suspendării, respectându-se termenul general de prescripție.
Așadar, certificatul de viață reprezintă un instrument administrativ de verificare. Casele de Pensii utilizează acest mecanism pentru a preveni efectuarea de plăți necuvenite către beneficiarii nerezidenți din România, care sunt stabiliți în alte țări și nu pot fi verificați în alt mod.
