Cetăţenii Rusiei au lansat o petiție pentru a cere Kremlinului să nu declanşeze războiul în Ucraina. Semnatarii susțin că Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina și denunţă faptul că Putin răspândeşte mesaje amenințătoare în numele tuturor ruşilor.
O petiţie a fost lansată în Rusia pentru a cere Kremlinului să nu declanşeze războiul în Ucraina. Printre semnatari figurează celebrităţi locale, cum ar fi cântăreţul Andrei Makarevici şi actriţa Lia Ahedjakova.
„Declaraţia susţinătorilor păcii împotriva Partidului Războiul din conducerea Rusiei”, se arată în petiţie.
„Poziţia noastră este extrem de simplă: Rusia nu are nevoie de un război cu Ucraina şi Vestul. Nimeni nu ne ameninţă, nimeni nu ne atacă. O politică bazată pe promovarea unei astfel de idei este imorală, iresponsabilă şi criminală”, continuă autorii declaraţiei. Ei denunţă faptul că Putin răspândeşte mesaje amenințătoare în numele tuturor ruşilor, uitând că nu este sprijinit de toţi cetăţenii Federaţiei Ruse.
„Cetăţenii Rusiei nu sunt întrebaţi de nimeni”
„Cetăţenii Rusiei nu sunt întrebaţi de nimeni. Cetăţenii Rusiei sunt de facto ostaticii unui aventurism criminal”, scriu autorii.
„Războiul nu numai că nu corespunde intereselor Rusiei, dar este o ameninţare la adresa existenţei sale. Diplomaţia ţării nu poate lua o altă poziţie decât să respingă categoric un asemenea război”, se arată în petiţie.
„Noi, cetăţeni responsabili ai Rusiei şi patrioţi ai ţării noastre, facem apel la conducerea politică a Rusiei şi aruncăm o provocare deschisă şi publică la adresa Partidului Război care a fost format în cadrul puterii. Noi urâm războiul şi considerăm că este o crimă chiar şi să folosim ameninţarea militară şi stilul criminal în retorica politicii externe”, subliniază autorii petiţiei.
Autorii şi semnatarii petiţiei se angajează să facă tot ce le stă în putinţă pentru a preveni şi, în caz de necesitate, pentru a opri războiul. Alături de Andrei Makarovici şi Lia Ahedjakova, petiţia a mai fost semnată de regizorii Garri Bardin şi Vladimir Mirzoev, scriitorul Viktor Şenderovici, poetesa Veronika Dolina, istoricii Andrei Zubov şi Boris Sokolov, activiştii pentru drepturile omului Lev Ponomarev, Zoia Sveltlova şi Svetlana Gannuşkina, politicienii Grigorii Iavlinski, Lev Şlosberg, Igor Ciubais etc.
Ministrul rus de Externe, acuzații fără precedent!
Ministrul rus de Externe a acuzat din nou Occidentul că a trimis arme în Ucraina și a împins-o într-un conflict. Pentru prima dată de la începutul unei crize a cărei fază de vârf va intra în curând în a treia lună, vineri, s-au auzit mesaje de conciliere.
Președintele rus Vladimir Putin a fost de acord, în timpul unei conversații telefonice cu omologul său francez, Emmanuel Macron, că este necesară o „dezescaladare” pentru a dezamorsa tensiunile actuale din jurul Ucrainei și pentru a „continua dialogul”.
De la Kiev, într-o întâlnire cu jurnalişti străini, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut Occidentului şi în special presei să nu creeze „panică”, presupunând că Rusia îi va invada ţara. Într-o altă apariție în fața diferitelor mass-media, inclusiv la radioul Ecoul Moscovei.
„Dacă va depinde de Rusia, nu va fi război”
Ministrul rus de Externe a fluturat însă posibilitatea ca Kremlinul să recunoască republicile rebele autoproclamate Doneţk şi Lugansk (Donbas), din estul Ucrainei, ca state independente. Așa cum a făcut în 2008 cu teritoriile georgiene din Osetia de Sud și Abhazia. Dar el a precizat că o astfel de posibilitate „trebuie luată în considerare în contextul liniei de fermitate ca Occidentul să forțeze Kievul să respecte Acordurile de la Minsk”.
Aceasta mantră a fost repetată de autorităţile ruse din februarie 2015, când a fost semnată cea de-a doua şi definitiva versiune a acelui pact pentru a opri vărsarea de sânge din Donbas. A fost semnat de Germania, Franța, Rusia și Ucraina, așa-numitul Cvartet sau Grupul Normandiei pentru că s-a născut în acea regiune din nordul Franței.
Macron și Putin au vorbit vineri despre acest lucru, iar Putin a insistat în faţa colegului său francez că „pachetul de măsuri de la Minsk stabilește că trebuie să menținem un dialog direct cu Donețk și Lugansk și să legalizăm un statut special de autonomie pentru Donbas”, aspecte în care autoritățile ucrainene văd o capacană, întrucât un dialog fără delimitarea puterilor ce trebuie transferate condamnă orice efort de înțelegere la eșec. Încercările de a-i satisface pe separatiști pot continua fără succes.