El s-a referit la situaţia din primele luni ale anului, când preţurile energiei pe bursă au crescut la niveluri de două ori mai mari decât la finele anului trecut. 

"Dacă încercăm să concluzionăm situaţia cu care ne-am confruntat în primăvară, aş spune că a fost prima lecţie mai puţin plăcută a liberalizării pieţei. Au fost traderi cu preţuri speculative. În plus, estimarea noastră pentru temperaturile din iarnă era cu cinci grade în plus faţă de ce a fost în realitate, iar acest lucru a avut un impact uriaş asupra consumului. Totodată, România doreşte o integrare şi este afectată de evoluţia preţului de pe pieţele din jur", a spus reprezentantul companiei energetice, în cadrul unei conferinţe de presă. 

Potrivit acestuia, încă există anumite componente reglementate, nu doar pe partea de vânzare, ci şi pe cea de distribuţie care încă nu reflectă adevăratele preţuri din piaţă. 

"Toată lumea se aştepta, după acele luni nebune de iarnă, că situaţia se va calma, dar preţurile sunt încă foarte mari pe piaţa angro. În opinia noastră, autorităţile ar trebui să acorde mai multă atenţie pe modul în care evoluează preţurile şi să analizeze această situaţie şi, în special, modul cum funcţionează piaţa de echilibrare. Pentru noi, repet, aceasta este o consecinţă a liberalizării pieţei şi, în loc de speculaţii, am aprecia mai degrabă un set de soluţii, în special pentru piaţa de echilibrare", a mai spus oficialul CEZ România. 

Zmelik a arătat că, împreună cu celelalte companii energetice din ACUE (Federaţia Companiilor de Utilităţi din Energie), CEZ România elaborează un studiu pe această temă, în urma căruia va veni cu sugestii pentru autorităţi. 

La rândul său, Doina Vornicu, directorul de operaţiuni al CEZ România, a arătat că, pentru CEZ Vânzare, creşterea de tarif la 1 iulie este de 8,81%, adică la 207,3 lei pe MWh pentru CPC, componenta de piaţă concurenţială. 

"Dacă lucrurile merg într-o dinamică normală, noi anticipăm pentru trimestrul IV un preţ de 188 de lei pe MWh, iar pentru trimestrul I din 2018, minimum 198 de lei pe MWh", a estimat ea. 

Vornicu a subliniat că preţul energiei este în continuare mare, una dintre cauze fiind creşterea consumului în regiune. 

"După cum observaţi, preţul energiei nu scade. Într-un fel există şi explicaţii în piaţă: suntem într-o piaţă cuplată, unde creşte consumul. Şi în România a început să crească consumul şi anticipăm şi o dezvoltare economică ce nu poate să aibă loc în absenţa unei creşteri de consum de energie electrică", a spus directorul de operaţiuni. 

Vornicu a arătat că liberalizarea pieţei îi va determina pe consumatori să fie mai responsabili în privinţa estimării propriului consum de energie. 

"Deschiderea pieţei este un subiect interesant şi fierbinte pentru toată lumea. CEZ este şi furnizor de ultimă instanţă în zona Olteniei, şi furnizor pe piaţa liberă în toate zonele din ţară. Deschiderea pieţei pentru casnici înseamnă, pe de o parte, mai multă flexibilitate din punctul de vedere al clienţilor în alegerea unui partener, dar înseamnă şi mai multă responsabilitate din partea clientului să cunoască exact câtă energie are nevoie să consume, să comunice cu furnizorul aceste lucruri, să-şi asume responsabilitatea dacă acea cantitate este mai mare sau mai mică, deci există un dialog şi o responsabilitate crescută", a subliniat Doina Vornicu. 

Piaţa energiei electrice se va liberaliza complet pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2018. 

CEZ România a încheiat anul trecut cu pierderi de 229 de milioane de lei, după un rezultat negativ de 410 milioane de lei în 2015, arată datele furnizate marţi de reprezentanţii companiei. Pierderile au fost cauzate de un provizion pentru mijloace fixe, dar şi de amânarea unor certificate verzi în valoare de 150 de milioane de lei. În acelaşi timp, valoarea indicatorului EBTDA a crescut cu 8%, ajungând la 466 milioane de lei. 

Totodată, numărul minutelor de întreruperi neplanificate per consumator a scăzut anul trecut la 330, de la 828 de minute în 2012, iar numărul penelor de curent per consumator a fost de 3,8, faţă de 6,5 în 2012. 

 AGERPRES