identifica prioritatile sistemului de companii am aplicat "Metoda ABC", utilizata in management, bazata pe fascinantul principiu "20/80", potrivit caruia 20% din cauze genereaza 80% din efecte. Analizand, asadar, un nucleu de companii-nod, reprezentand 80% din cifra de afaceri, privind profitul, pierderile, cheltuielile financiare, salariatii etc., vom gasi definitia de performanta a intregului sistem de companii din Romania. Acesta este mecanismul analizei nodale, care a tintit doua lucruri: sa
identifica prioritatile sistemului de companii am aplicat „Metoda ABC”, utilizata in management, bazata pe fascinantul principiu „20/80”, potrivit caruia 20% din cauze genereaza 80% din efecte. Analizand, asadar, un nucleu de companii-nod, reprezentand 80% din cifra de afaceri, privind profitul, pierderile, cheltuielile financiare, salariatii etc., vom gasi definitia de performanta a intregului sistem de companii din Romania. Acesta este mecanismul analizei nodale, care a tintit doua lucruri: sa determine gradul de concentrare a sistemului si sa stabileasca gradul de dominare structurala a pietelor de catre lideri, respectiv la ce distanta se afla pietele de modelul concurentei perfecte.
Capital: Cat de concentrat este sistemul romanesc de companii?
Cezar Mereuta: Prima constatare a fost ca paradigma sistemului de companii este diferita: gradul de concentrare a cifrei de afaceri este mai curand 10/80 decat 20/80, iar acest lucru l-am verificat si in sistemele tarilor UE, si ale altor tari. In Romania, acest 80% din activitatea economica este generat de numai 5% din companii.
Capital: Care este numarul companiilor care formeaza nucleul sistemului?
Cezar Mereuta: Pe intervalul 1995-2002, pe care am aplicat analiza nodala, numarul acestor companii-nod a crescut de la 10.700 la 14.000. In general, a fost o perioada de transformari, astfel ca in 2002 mai regasim doar 45% din companiile existente in 1995, restul fiind noi sau restructurate.
Capital: Aparent, a avut loc o selectie in randul celor mai mari companii, trebuie deci ca performanta lor sa se fi imbunatatit. Este corect?
Cezar Mereuta: Dintre toate categoriile de companii, cele foarte mari au avut performanta cea mai slaba de-a lungul celor opt ani, iar rata consolidata a profitabilitatii lor a fost constant negativa, ceea ce a indus o valoare joasa a profitabilitatii economiei in ansamblu.
Capital: Daca gradul de concentrare a sistemului de companii a scazut semnificativ in acesti opt ani, putem presupune ca si mediul concurential s-a imbunatatit?
Cezar Mereuta: Nu neaparat. Avem subsisteme economice cu concentrare mai redusa si in care nu exista lideri autoritari cazul comertului si al constructiilor, care se apropie cel mai mult de concurenta perfecta. Dupa cum exista subsisteme cu grad ridicat de concentrare si cu lideri autoritari, deci cu un grad ridicat de monopolizare cazul industriei extractive si al industriei energiei electrice si termice.
Capital: Care sunt pietele pe care se manifesta cele mai mari distorsiuni ale mediului concurential?
Cezar Mereuta: Cercetarea a generat un instrument extrem de eficace de stabilire a pietelor care ar trebui atent supravegheate. Daca s-ar demara o investigatie pornind de la datele existente, este posibil sa intre in atentie piata produselor metalurgice, a produselor chimice, a cimentului, dar si altele. Cu exceptia comertului si constructiilor, sunt susceptibile de supraveghere toate pietele, inclusiv serviciile de piata.
Capital: Face diminuarea concentrarii sistemului niste castigatoare din IMM?
Cezar Mereuta: Analiza conduce la concluzia ca economia va putea deveni mai performanta doar in momentul in care companiile foarte mari vor iesi din zona pierderilor. IMM sunt o conditie pentru crearea clasei mijlocii, ele furnizeaza baza de dezvoltare a economiei. Dar performanta economiei, in sensul componentei de agresivitate a competitivitatii, o dau companiile foarte mari.
Capital: Ce aveti in vedere cand vorbiti de agresivitate?
Cezar Mereuta: Investitii romanesti in strainatate, companii capabile sa penetreze pietele externe, un puternic brand „Romania”. si un nou tip de atitudine, care sa ne scoata din conditia de receptori, preocupati doar de atractivitatea economiei noastre. Doar companiile foarte mari pot satisface conditia de performanta economica, de negociere si de agresivitate a Romaniei pe pietele externe.
Capital: Cum pot sari aceste companii de la supravietuire la agresivitate?
Cezar Mereuta: Exista si o jumatate plina a paharului. Analiza nodala a evidentiat o crestere a ponderii firmelor solide, cu risc foarte redus de piata, din clasa A+, de la 25%, in totalul companiilor-nod, la 33% in 2002. Multe dintre aceste companii de clasa A+, ca de exemplu: Alro Slatina, Coca-Cola, Lafarge Romcim, Luxten Lighting sau Ana IMEP, au fost in clasa A+ de-a lungul intregii perioade.
Capital: Ar trebui, deci, incurajata tendinta de concentrare a sistemului de companii?
Cezar Mereuta: In orice caz, nu prin cresterea gradului de dominare a liderului de piata. Cred insa ca, in acest moment, avem nevoie de o Lege a holdingului. Trebuie sa putem crea asemenea structuri, care sa dea forta companiilor mijlocii. Holdingurile sunt necesare nu numai pentru a iesi pe piete externe, dar si pentru a ramane pe piata interna, dupa aderarea la UE.
Capital: Domnule profesor, rezultatele cercetarii dvs. sunt foarte interesante, chiar spectaculoase. Cata utilitate practica pot furniza insa?
Cezar Mereuta: Am mentionat deja instrumentul de supraveghere a pietelor, dar aceasta nu este singura aplicatie. Analiza nodala permite evaluarea performantei economiei reale, operand pe numai 5% din totalul sistemului. Procedand la o monitorizare pasiva a celor 14.000 de companii-nod, deci o analiza neurmata de interventii in sistem, putem identifica prioritatile si urgentele in domeniul politicilor economice si sociale. Ceea ce-mi doresc este ca tinerii cercetatori sa preia tot acest demers sau un guvern sa-si asume prin program monitorizarea pasiva a celor 14.000 de companii-nod.
Capital: Concret, ce beneficiu ar avea un guvern de pe urma analizei nodale?
Cezar Mereuta: Ar putea, pur si simplu, sa puna toate aceste companii-nod pe o harta strategica, pe care vor aparea: distributia locatiilor, structura pe sectoare, forta, dinamica lor etc. Ca sa ai politici bune, trebuie sa stii ce se intampla. Un program de calculator poate furniza orice parametri de stare si toate corelatiile posibile intre semnalele semnificative. Poti preveni astfel situatii economice, dar si convulsii sociale. De exemplu, cand o companie-nod intra in categoria de risc C, intru imediat in stare de atentie. La fel ca pupitrul unui sistem energetic, monitorul imi spune cum stau functiile vitale ale sistemului si ce resurse pot sau trebuie sa utilizez facilitati, impozite etc. Pentru companiile-nod privatizate, insa, as recomanda o monitorizare activa.
Capital: Daca atractivitatea si agresivitatea sunt conditia de performanta a companiilor-nod, nu credeti ca ar trebui investigata prezenta multinationalelor si a capitalului strain in Romania?
Cezar Mereuta: Asta este o tema extrem de interesanta si va multumesc pentru sugestie. Sunt bucuros ca si presa poate da teme de lucru unui cercetator.
925 de companii produc 55% din pierderi
Grupul celor 925 de companii foarte mari reprezinta mai putin de 0,3% din totalul firmelor active din Romania, dar cumuleaza:
· 33,6% din cifra de afaceri
· 40,5% din numarul de salariati
· 55% din pierderi
· 30% din profitul brut neimpozitat
· 53% din platile restante
· 66,1% din exportul direct
· 51,6% din investitiile realizate.
CARTE DE VIZITA
Cu „Analiza nodala a sistemului de companii” (Editura Economica, 2004), prof. dr. Cezar Mereuta, vicepresedintele Centrului Roman pentru Modelare Economica (CERME), se afla la a zecea lucrare publicata in ultimul deceniu. Dintre volumele anterioare se cer mentionate:
· „Analiza diagnostic a societatilor comerciale in economia de tranzitie” (1994) Premiul Academiei, 1998
„Un model de analiza structurala a sistemului industrial romanesc” (1995)
„Analiza de competitivitate a economiei romanesti. Orizont 2005-2010. Solutii strategice alternative” (1998) Premiul Academiei, 2000r
r „Romania 2007. Industria prelucratoare romaneasca. Piete si potential” (2003).