Cu tot mai puţini pasageri şi cu rezultate financiare din ce în ce mai proaste, compania feroviară de stat doreşte regândirea sistemului de acordare a licenţelor de transport rutier.
Există, în reţeaua de cale ferată din România, 1.054 de aşa-numite puncte periculoase, iar pe mai mult de 30% din reţea se circulă cu maximum 50 de kilometri pe oră. Restricţiile afectează atât sectoarele secundare, cât şi magistralele, iar una dintre principalele lor consecinţe este scăderea vitezei medii de deplasare (de la 46 de kilometri pe oră în 2004 la 44 de kilometri în 2008 la nivel naţional, dar mult mai accentuat pe sectoarele cu probleme). Starea proastă a infrastructurii provoacă, de asemenea, creşterea numărului de defecţiuni ale instalaţiilor, care duc, la rândul lor, la tot mai multe întârzieri faţă de orarul şi aşa „relaxat“.
„CFR a fost subfinanţat mulţi ani la rând, iar acum finanţările sunt în fiecare an tot mai reduse, în timp ce necesităţile sectorului feroviar sunt mari. Dacă nu reuşim să rezolvăm această criză, calea ferată îşi va pierde clienţii, ceea ce va duce la deteriorarea şi mai accentuată a acestui domeniu“, explică, pe scurt, situaţia Tanczos Barna, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Pe lângă lipsa de investiţii, sistemul feroviar a suferit, în ultimii ani, daune importante ca urmare a unor calamităţi naturale (inundaţii sau alunecări de teren). Mai mult, lucrările de modernizare efectuate pe două dintre cele mai aglomerate sectoare de cale ferată (Bucureşti – Constanţa şi Bucureşti – Braşov) au produs şi ele scăderi importante ale vitezei medii.
Dar creşterea timpului necesar pentru a ajunge cu trenul dintr-un oraş în altul nu reprezintă, până la urmă, decât vârful aisbergului. Starea precară a infrastructurii ar putea avea consecinţe mult mai grave. „Vă spun cu mâna pe inimă că sunt secţii pe care le parcurg cu teamă. La vreo două poduri, cel puţin, mă gândesc cu groază dacă nu mă duc în apă cu tren cu tot“, ne spune un lider al sindicatului mecanicilor de locomotivă dintr-un important nod feroviar din sudul ţării.
Pasagerii dau trenul pe microbuze şi autocare
Probleme serioase are şi societatea publică de transport de pasageri, CFR Călători SA. Anul trecut, trenurile româneşti (aici fiind incluse atât cele deţinute de compania de stat, cât şi cele ale operatorilor privaţi) au transportat 88 de milioane de pasageri, cu şase milioane mai puţin decât în 2006 şi cu unsprezece milioane mai puţin decât în 2004. În acelaşi timp, şi distanţa medie parcursă de un pasager a scăzut uşor, de la 87 de kilometri în 2004 la 85 de kilometri în 2007. „Închiderea marilor întreprinderi sau restrângerea activităţii acestora, dar şi acordarea masivă de licenţe de transport operatorilor auto, atât în trafic intern, cât şi internaţional, au condus la diminuarea semnificativă a traficului feroviar“, explică situaţia reprezentanţii CFR Călători. Aceştia sugerează că au de-a face cu o concurenţă neloială, având în vedere că transportatorii rutieri nu plătesc taxe de acces şi nici nu au aceleaşi obligaţii de calitate ca în sistemul feroviar. De aceea, conducerea companiei solicită „să se acorde licenţe de transport operatorilor auto numai pe relaţiile unde nu există o alternativă“. Ei consideră că, în acest mod, se va ajunge la o reducere a traficului rutier, a poluării şi, nu în ultimul rând, a numărului de accidente.
Doar că, deşi şi-ar dori un cvasimonopol, CFR Călători nu prea are cu ce să-şi îmbie clienţii: 89% din vagoanele sale sunt mai vechi de 25 de ani, 7% din ele sunt reconstruite sau modernizate şi doar 4% sunt vagoane noi. Iar situaţia nu se va schimba prea curând. „Pentru 2008, am solicitat de la bugetul de stat 1,096 miliarde de lei şi ni s-au alocat numai 282 de milioane de lei pentru cumpărarea, reconstrucţia şi modernizarea de vagoane, locomotive şi rame electrice“, dezvăluie reprezentanţii companiei.
Ceva mai bine o duce CFR Marfă. Cu un parc de 50.285 de vagoane şi 992 de locomotive, aceasta a transportat, în 2007, 49,6 milioane tone marfă, cifra de afaceri fiind de 1,816 miliarde de lei, iar bilanţul contabil pe plus. Pentru anul în curs, se estimează că vor fi transportate 50 de milioane tone, cifra de afaceri va atinge 2,011 miliarde de lei şi vor fi investite, din fonduri proprii, 80 de milioane de lei în achiziţionarea şi modernizarea de material rulant.
Depăşite
89% din vagoanele deţinute de CFR Călători sunt mai vechi de 25 de ani. Cu toate acestea, pentru anul în curs, compania a primit de la buget numai un sfert din suma solicitată pentru înnoirea parcului.
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
