Conversațiile private pe WhatsApp nu vor mai fi atât de private dacă anumite propuneri al UE vor fi votate. Toate conversațiile, inclusiv poze sau link-uri, vor fi verificate.
Uniunea Europeană propune Chat Control 2.0
Uniunea Europeană ia în considerare propuneri controversate pentru scanarea în masă a comunicațiilor private pe aplicațiile de mesagerie criptate. Scopul este de a detecta materiale despre abuzuri sexuale asupra copiilor.
Conform legislației propuse, fotografiile, videoclipurile și URL-urile trimise prin aplicații populare precum WhatsApp și Signal ar fi supuse scanării de către un algoritm bazat pe inteligență artificială. Tot ce este trimis va fi apoi comparat cu o bază de date guvernamentală. Aceasta conține materiale cunoscute despre abuzuri.
Consiliul UE, una dintre cele două ramuri legislative ale Uniunii Europene, va vota joi asupra legislației. Ea poartă numele de Chat Control 2.0.
În cazul în care va fi adoptată de către Consiliu, propunerile vor avansa către următoarea etapă legislativă.
Chat Control 2.0, desprins din 1984 de Orwell
Criticii nu văd această inițiativă ca pe o măsură simplă de siguranță, ci mai degrabă ca o „ușă din spate” sub altă denumire.
Ei susțin că implementarea unui astfel de sistem ar vulnerabiliza comunicațiile tuturor utilizatorilor, expunându-le la riscuri de piraterie cibernetică și de interferențe neautorizate din partea unor terțe părți.
„Îi putem spune ușă din spate, ușă din față sau „moderare a încărcării”. Dar, indiferent cum îi spunem, fiecare dintre aceste abordări creează o vulnerabilitate care poate fi exploatată de hackeri și de state naționale ostile, eliminând protecția matematică de neșters și punând în locul ei o vulnerabilitate de mare valoare”, a declarat săptămâna aceasta Meredith Whittaker, președintele Signal, într-o declarație.
O altă îngrijorare majoră este legată de puterea extinsă pe care propunerea ar conferi-o companiilor private, multe dintre acestea având sediul în Statele Unite. Aceste companii ar fi implicate într-o supraveghere în masă a cetățenilor europeni, sub supravegherea și reglementarea guvernelor.
Matthew Green, expert în criptografie aplicată la Universitatea Johns Hopkins, avertizează că orice backdoor introdus în sistemele de criptare ar putea fi utilizat nu doar pentru a detecta materiale despre abuzuri sexuale asupra copiilor, ci și pentru alte scopuri.
Aceasta ridică întrebări serioase cu privire la protecția vieții private și la limitele supravegherii guvernamentale în era digitală.
„Oamenii cred că Chat Control se referă la infracțiuni specifice. Nu, nu aceasta este miza.
Ceea ce se face este o decizie de arhitectură pentru modul în care funcționează sistemele de mesagerie privată: dacă va trece, prin lege aceste sisteme vor fi cablate pentru supravegherea în masă. Acest lucru poate fi folosit în orice scop”, a declarat Green într-o postare pe X.
Susținătorii Chat Control 2.0
În anul 2022, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson din Suedia, a introdus pentru prima dată propuneri de scanare în masă a comunicațiilor private în Uniunea Europeană. Aceste propuneri, concepute pentru a detecta materiale despre abuzuri sexuale asupra copiilor, au stârnit un val de dezbateri aprinse în rândul oficialilor și al activiștilor pentru drepturile digitale.
Belgia, care deține președinția Consiliului UE în prezent, a adaptat legislația inițială într-un compromis, după ce propuneri mai dure au fost respinse de Parlamentul European.
Potrivit celei mai recente iterații a propunerii, scanările ar fi restrânse la fotografii, videoclipuri și URL-uri, iar utilizatorii ar trebui să își exprime consimțământul în mod explicit pentru a permite aceste scanări. Cei care refuză să își dea consimțământul ar fi împiedicați să încarce sau să partajeze astfel de conținut sensibil.
Susținătorii măsurilor argumentează că aceste propuneri sunt esențiale în lupta împotriva exploatării copiilor, o problemă gravă care, conform oficialilor, este facilitată de platformele criptate și de dezvoltarea tehnologiilor de generare a imaginilor cu ajutorul inteligenței artificiale.
Într-un raport din 2022, Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați din SUA a indicat că 68% din cele 32 de milioane de cazuri raportate de materiale de exploatare a copiilor proveneau din platforme de mesagerie și email-uri din UE.
În același context, Fundația Internet Watch Foundation din Regatul Unit a confirmat aceste constatări. Instituția a identificat UE ca sursă a două treimi din materialele de abuz sexual infantil.
Cu toate acestea, propunerile au atras critici intense din partea agențiilor de aplicare a legii și a serviciilor de informații, care susțin că infractorii utilizează tot mai des aplicații de mesagerie criptate pentru a evita detectarea.
Criticii Chat Control 2.0
Potrivit declarațiilor lui Breyer, doar Germania, Luxemburg, Olanda, Austria și Polonia au adoptat o poziție fermă împotriva acestor propuneri controversate. În schimb, Italia, Finlanda, Suedia, Grecia și Portugalia nu și-au exprimat încă clar poziția în această privință.
Îngrijorarea a fost exprimată nu doar la nivel guvernamental, ci și de către europarlamentari individuali din țări precum:
- Germania
- Luxemburg
- Olanda
- și Austria
Aceștia au subliniat necesitatea unei supravegheri direcționate, bazate pe o cauză probabilă stabilită de către un judecător, în locul unor măsuri de supraveghere generalizate.
În luna noiembrie, Parlamentul European, entitatea responsabilă cu aprobarea majorității legilor UE, a respins ideea „controlului nediscriminatoriu al chat-ului”. A optat, în schimb, pentru o abordare mai specifică în ceea ce privește supravegherea.
Reacțiile împotriva propunerilor au fost puternic susținute și de către diverse companii de tehnologie și grupuri pentru drepturile digitale. Printre acestea se numără:
- Mozilla
- Signal
- Proton
- Electronic Frontier Foundation
- European Digital Rights
- Internet Freedom Foundation
- și Irish Council for Civil Liberties, care au criticat ferm măsurile propuse
Edward Snowden, cunoscut pentru dezvăluirile privind activitățile de supraveghere ale Agenției Naționale de Securitate a SUA (NSA), a calificat propunerile drept o „măsură terifiantă de supraveghere în masă”.