Care este regimul fiscal al cheltuielilor efectuate pentru utilizarea unui autoturism primit în baza unui contract de comodat? Combustibilul este deductibil în limita a 7,5 litri de carburant la 100 km?
Elena Duca – Constanţa
Conform Codului Civil, comodatul este un contract prin care o persoană fizică sau juridică împrumută unei alte persoane fizice sau juridice un bun spre a se servi de el, cu îndatorirea de a-l înapoia. Acest transfer al dreptului de folosinţă este gratuit, iar împrumutătorul rămåne proprietarul lucrului dat împrumut.
Comodatarul, cel căruia îi este împrumutat bunul, este dator să se îngrijească de conservarea lucrului împrumutat ca un bun proprietar şi nu poate să folosească bunul decåt potrivit destinaţiei sale.
TVA ajustată lunar
În situaţia în care proprietarul bunului dat cu comodat este o persoană juridică, faptul că utilizarea acestui bun de către comodatar este cu titlu gratuit, nefiind o activitate producătoare de venituri pentru proprietar, conduce la considerarea cheltuielilor legate de acest bun ca fiind nedeductibile. Cheltuiala neneductibilă se calculează proporţional cu perioada de utilizare a bunului în acest mod. Acest fapt atrage şi pierderea dreptului de deducere a TVA, tot proporţional. Astfel, dacă obiectul contractului de comodat este un autoturism pentru care proprietarul înregistrează cheltuieli cu amortizarea lunară, aceste cheltuieli sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit pe toată perioada pentru care este încheiat contractul de comodat. Totodată, proprietarul bunului trebuie să ajusteze TVA dedusă la achiziţionarea maşinii, ajustarea realizåndu-se lunar, la nivelul cheltuielii cu amortizarea. De regulă, contractele de comodat se întålnesc în cazul în care împrumutătorul este o persoană fizică ce nu desfăşoară activităţi economice.
În cazul unui autoturism primit cu comodat, utilizatorul/comodatarul va suporta, de la data preluării autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia: combustibil, piese de schimb, alte consumabile, repararea defecţiunilor apărute ca urmare a folosirii în condiţii normale a bunului. În această situaţie, comodatarul nu are dreptul să ceară restituirea acestor sume cheltuite de la comodant. Toate aceste cheltuieli sunt cheltuieli deductibile fiscal pentru comodatar doar în cazul în care acestea sunt justificate cu documente legale: facturi întocmite conform prevederilor legale, emise pe numele comodatarului, bonuri fiscale care întrunesc condiţiile de deductibilitate etc. Totodată, potrivit Codului fiscal, cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente autoturismelor folosite de angajaţi cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice sunt deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane fizice cu astfel de atribuţii.
Cheltuielile de asigurare sunt nedeductibile
În ceea ce priveşte cheltuielile cu asigurările, potrivit Codului fiscal, sunt nedeductibile cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentånd garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale. Aceasta înseamnă că, în cazul contractului de comodat, cheltuielile efectuate de comodatar privind asigurarea bunului sunt nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Conform Hotărårii nr. 1.391/2006 de aprobare a Regulamentului de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, persoanele juridice deţinătoare de vehicule au obligaţia să elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care se deplasează în cursă. Această foaie de parcurs se foloseşte şi pentru justificarea consumului de combustibil care va fi înregistrat în contabilitate.
Limita pentru consumul de combustibil de 7,5 litri de carburant la 100 km parcurşi pe distanţa cea mai scurtă se aplică, conform Hotărårii nr. 1.860 /2006, doar în cazul deplasărilor salariaţilor, efectuate cu autoturismul proprietate personală, dar numai cu aprobarea prealabilă a conducerii societăţii. Această limită nu se aplică în cazul contractelor de comodat, deoarece în acest caz se transmite societăţii dreptul de a folosi autoturismul pentru desfăşurarea activităţii şi nu doar pentru o deplasare în interesul firmei.
Limită
Pentru cel mult un autoturism aferent fiecărei persoane cu funcţie de conducere sau de administrare dintr-o companie pot fi deduse cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, potrivit Codului fiscal
Pentru salariat este considerat avantaj în natură folosirea de către acesta, în scop personal, a unui autoturism care este proprietatea firmei? Cum se determină valoarea acestui avantaj în vederea impozitării?
Luminiţa Andreescu – Bucureşti
Conform Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.
În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor orice alte sume sau avantaje de natură salarială. Astfel, utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă este considerată avantaj în natură pentru salariat.
Evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a unui vehicul de către salariat se face aplicåndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lună, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terţă persoană, avantajul este evaluat la nivelul chiriei plătite.
Dacă autoturismul este folosit atåt în scop personal, cåt şi în interesul firmei, valoarea avantajului care trebuie impozitată salariatului se determină proporţional cu numărul de kilometri parcurşi în interes personal din totalul kilometrilor. În totalul kilometrilor nu se ia în considerare distanţa dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu.
Totodată, din punctul de vedere al TVA, conform Codului fiscal, utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane este asimilată prestării de servicii efectuată cu plată, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial. În acest caz, pentru că utilizarea autoturismului nu are legatură cu activitatea firmei, aceasta trebuie să îşi ajusteze TVA dedusă la achiziţie, impozitåndu-i salariatului inclusiv valoarea acestuia. Prin urmare, salariatului i se va impozita lunar un procent de 1,7% din valoarea de intrare a autoturismului, ponderat cu procentul de utilizare în interes personal, la această sumă adăugåndu-se TVA 19%.
