Creșterea cheltuielilor pentru apărare pune o presiune uriașă asupra bugetului României, deja afectat de un nivel redus al veniturilor fiscale și de o absorbție ineficientă a fondurilor europene. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că o eventuală majorare a cheltuielilor militare la 3-4% din PIB ar putea avea un impact semnificativ asupra finanțelor publice.
Într-un context economic fragil, România trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita o criză bugetară profundă.
Daniel Dăianu susține că prin creșterea bugetului pentru apărare se pot destabiliza finanțele publice
Daniel Dăianu atrage atenția că România a alocat pentru apărare, în anul precedent, puțin peste 2% din PIB, însă această sumă ar putea crește în urma unor posibile decizii la nivelul NATO.
„România a alocat pentru apărare anul trecut puţin peste 2% din PIB (…) Este posibil să se ajungă la un compromis în NATO, şi ţinta minimă de cheltuieli de apărare ca pondere în PIB să fie între 3 şi 4%. Dar şi aşa, este un şoc pentru bugetele publice în UE.
Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27% din PIB, faţă de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm”, afirmă președintele Consiliului Fiscal.
Acesta subliniază că România are un sistem de colectare a veniturilor publice extrem de slab, cu încasări fiscale situate la un nivel scăzut, de 26-27% din PIB, comparativ cu media europeană de peste 40%.
Această situație reprezintă un obstacol major în fața unei posibile creșteri a cheltuielilor.
Absorbția fondurilor europene, o oportunitate irosită
Daniel Dăianu critică modul în care România a gestionat absorbția fondurilor europene, considerând că statul nu a reușit să profite de aceste resurse.
„Este de neînţeles; vorbe multe şi fapte puţine”, declară acesta, referindu-se la ritmul lent de implementare a proiectelor finanțate prin fonduri UE.
Liderul Consiliului Fiscal subliniază că o mare parte din resursele alocate prin PNRR riscă să fie pierdute.
„Să fim în situaţia de a pierde multe miliarde de euro din PNRR este mai mult decât regretabil. Când se ştie că PNRR se termină în 2026, absorbţia de fonduri europene trebuia să fie obsesia guvernelor; nu a existat un simţ al urgenţei!”, avertizează Dăianu, adăugând că fondurile europene ar trebui să fie o prioritate pentru guverne.
În plus, el evidențiază faptul că viitoarea alocare de resurse prin Cadrul Financiar Multianual ar putea fi mai redusă, ceea ce face și mai importantă utilizarea eficientă a sumelor disponibile în prezent.
„Cadrul Financiar Multilateral (CFM) va aloca probabil mai puţine resurse României în noul exerciţiu. Disputele politice, organizarea de alegeri parlamentare şi prezidenţiale consumă din atenţie şi energie, dar nu trebuie să anuleze eficienţa actului de guvernare.
Cum se observă acasă şi în străinătate, avem capacitate instituţională şi politici publice slabe. Alţii nu ştiu cum să obţină fonduri în plus, iar noi, din varii motive, riscăm să pierdem mare parte din ceea ce este alocat României”, mai adaugă el.
Politicile economice greșite au adâncit vulnerabilitatea bugetară
Dăianu consideră că România se confruntă cu o criză bugetară ca urmare a unor greșeli economice repetate.
„Această situație este rezultatul unei miopii şi al unor erori de politică economică”, subliniază acesta.
Într-un moment în care contextul economic internațional este nefavorabil, România trebuie să identifice soluții pentru a crește veniturile fiscale și pentru a eficientiza cheltuielile publice.
„Iar să faci a corecţie de mare amplitudine când mediul internaţional este mai mult decât nefavorabil, când eşti obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieşire. Şi totuşi, trebuie să răzbim, într-un fel sau altul.
Trebuie să avem venituri fiscale mai mari şi să restrângem cât mai mult din cheltuieli, să cheltuim cât mai eficient. Şi să folosim la maximum fondurile europene”, insistă președintele Consiliului Fiscal.
Un apel la acțiune pentru evitarea unui colaps financiar
Daniel Dăianu atrage atenția că, în lipsa unor reforme urgente, România riscă să piardă credibilitate pe piețele financiare și să înregistreze dificultăți în atragerea investițiilor.
„România trebuie să facă acum tot ceea ce este posibil pentru a recupera cât mai mult din timpul pierdut, trebuie să fie prioritizate investiţii ce pot fi finanţate cu bani europeni. Vizita delegaţiei CE la Bucureşti în februarie a.c a fost un semnal de alarmă. Şi documente ale Consiliului Fiscal (inclusiv opinia privind proiectul de buget public pentru 2025) au semnalat pericolul de a se pierde sume mari din PNRR.
Absorbţia de fonduri europene intră în matricea după care finanţatorii externi, agenţiile de rating măsoară riscul suveran al României. Trebuie să evităm o accentuare a deficitului de credibilitate pe care îl avem, să nu sporim nervozitatea pieţelor financiare faţă de România. Chiar dacă propunerea unor înalţi oficiali europeni (inclusiv Ursula von der Leyen), de a nu lua în calcul creşterea de cheltuieli pentru apărare în estimarea deficitelor bugetare, ar avea câştig de cauză, situaţia bugetului public al României ar rămâne extrem de complicată.
Şi este de văzut dacă se va accepta emiterea de obligaţiuni comune de apărare (în numele UE), care ar fi un ajutor pentru statele cu deficite bugetare foarte mari”, explică acesta.
Deși oficialii europeni discută despre posibilitatea ca aceste cheltuieli suplimentare pentru apărare să nu fie incluse în calculul deficitelor bugetare, situația financiară a României rămâne fragilă.
În acest context, Dăianu consideră că emiterea de obligațiuni comune la nivelul UE ar putea ajuta țările cu deficite mari, însă rămâne de văzut dacă această propunere va fi acceptată.
